Dupa aproape un an de la adoptare, legile anticoruptie se dovedesc incapabile sa previna si sa combata coruptia politica din cauza carentelor legislative - lipsa unor sanctiuni ferme - dar mai ales a sfidarii legislatiei de catre elita politica.
Aceasta este una dintre concluziile studiului privind declaratiile de interese ale senatorilor si deputatilor dat ieri publicitatii de Fundatia pentru o Societate Deschisa, Institutul pentru Politici Publice si Centrul de Resurse Juridice.
Cel mai relevant exemplu al acestei monitorizari vizeaza 11 parlamentari apartinand PSD, UDMR, PNL si PRM care se afla in situatie de incompatibilitate cu mandatul de senator sau deputat insa acest fapt nu a dus la nici o sanctiune a celor aflati in culpa. Potrivit legii, cei 11 senatori si deputati ar fi trebuit considerati demisi din Parlament in conditiile in care, in 60 de zile de la intrarea in vigoare a legii (vara anului trecut) nu au ales intre mandatul parlamentar si functiile de conducere in societatile comerciale. Mai exact ar fi trebuit sa-si piarda mandatul parlamentar. Intre acestia sunt nume cunoscute in afaceri, dar aproape necunoscute in politica: deputatul PSD Iosif Armas, in a carui declaratie de interese se precizeaza ca este presedinte al Consiliului de Administratie a sase societati comerciale (Argirom International S.A, Pomona S.A., Hercules S.A. Aeroportul Caransebes S.A., Agricom Borcea S.A, Zahar Calarasi S.A) si membru in CA al Semag S.A. Toplet. Senatorul PSD Trita Fanita - a carui declaratie de interese este aproape ilizibila - si-a conservat functiile de director al S.C. Agroexport S.A si director general al S.C Ferma Dorobanti S.A. si de administrator al Agroexport S.A si Steaua de Mare, desi legea ii cerea sa renunte la aceste functii daca alege sa-si pastreze mandatul parlamentar. In aceeasi situatie sunt deputatii UDMR Antal Istvan, Pecsi Francisc, Iuliu Vida, cei ai PSD Viorel Gheorghiu - membru in C.A. al Lukoil S.A. -, Ilie Neacsu, Nicu Spiridon, deputatul PRM Eugen Plesa si senatorii PSD Viorel Pana (membru C.A. SIF Muntenia) si respectiv PNL Dan Avram.
Pana acum conducerile celor doua camere ale Parlamentului nu s-au sesizat in privinta acestor parlamentari. Valerian Stan si Renate Weber, reprezentanti ai organizatiilor care au monitorizat aplicarea legilor anticoruptie, afirma insa ca aceasta situatie dar si modul neserios si superficial in care majoritatea parlamentarilor au completat declaratiile de interese dovedesc dispretul fata de legile pe care ei insisi le-au votat.
In cazul celor 11 parlamentari aflati in conflict de interese cu mandatul, reprezentantii societatii civile spun ca, in lipsa unei hotarari judecatoresti, nu pot face mai mult decat sa sesizeze conducerile Camerei Deputatilor si Senatului. Si aceasta intrucat legile anticoruptie au carente la capitolul sanctiuni.
Monitorizarea declaratiilor privind conflictul de interese va continua si la nivelul Cabinetului Nastase. Deocamdata, reprezentantii societatii civile au criticat faptul ca noii ministri Ioan Talpes, Cristian Diaconescu si Victor Ponta nu si-au facut publice nici averile si nici declaratiile de interese desi demnitatile pe care le ocupa ii obliga la acest lucru.
La capatul unei monitorizari de aproape un an a legilor anticoruptie, organizatiile civile critica neseriozitatea si dispretul aratate de majoritatea liderilor politici fata de aceste legi, lipsa de transparenta pe care au dovedit-o si indaradnicia pe care o manifesta pentru imbunatatirea ei. Coruptia politica a fost criticata vehement de institutiile europene, fiind cuprinsa ca un punct critic in raportul adoptat recent de Parlamentul European. Ulterior, s-a deschid discutia privind extinderea obligativitatii publicarii averilor si la rudele apropiate ale demnitarilor, ca o solutie pentru combaterea coruptiei politice insa PSD si mai multi membrii ai Guvernului au respins vehement aceasta posibilitate, spunand ca nu va rezolva nimic.
In acelasi timp, reprezentantii celor trei organizatii neguvernamentale avertizeaza ca, asa cum sunt aplicate legile anticoruptie, sunt create noi parghii prin care parlamentarii pot actiona in propriul interes si permit imprejurari care incurajeaza coruptia. De pilda, dintre cei aproape 500 de senatori si deputati, mai mult de jumatate, 61% mai exact, sunt implicati direct sau prin intermediul unor membri ai familiei in numeroase afaceri. (Cea mai mare aplecare spre zona afacerilor o au parlamentarii PUR, PD, urmati indeaproape de cei ai PNL si PSD). In acelasi timp, monitorizarea organizatiilor civile arata ca repartizarea senatorilor si deputatilor in comisiile parlamentare, inclusiv in conducerea acestora, se face de cele mai multe ori in functie de domeniul in care parlamentarii sau familiile lor isi deruleaza afacerile (industrie, comert, turism, agricultura). Or, asemenea imprejurari pot incuraja coruptia, intrucat parlamentarii isi pot servi propriile interese economice prin pozitiile influente pe care le au.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
