Guvernul a adoptat in sedinta de marti doua proiecte de lege - Legea organizarii judiciare si Statutul magistratilor - care vor schimba sistemul judiciar din Romania.
Legea organizarii judiciare
Proiectul legii privind organizarea judiciara, adoptat marti de Guvern, prevede ca autoritatea judecatoreasca se compune din Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM), instantele judecatoresti si Ministerul Public (Parchetul General). Potrivit proiectului, presedintele Romaniei si CSM sunt garantii independentei judecatorilor. In Romania, justitia este independenta, unica si egala pentru toti.
Justitia se infaptuieste, in numele legii, prin urmatoarele instante judecatoresti: Inalta Curte de Casatie si Justitie (actuala Curte Suprema de Justitie), curti de apel, tribunale, judecatorii si instante specializate. Instantele specializate sunt: tribunalele pentru minori si familie, tribunalele comerciale, tribunale administrativ-fiscale si tribunale de munca. Sunt interzise infiintarea de instante extraordinare iar instantele militare vor functiona potrivit legii.
Proiectul de lege prevede ca Inalta Curte de Casatie si Justitie va fi organizata pe sectii iar completele de judecata vor fi compuse, dupa caz, din trei sau noua judecatori. Activitatea Curtii va fi reglementata prin lege organica.
Potrivit actului normativ, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii, apara ordinea de drept si libertatile si drepturile cetateanului. Institutia isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete. Acestea conduc si controleaza activitatea politiei judiciare.
Ministerul Justitiei asigura buna functionarea a justitiei ca serviciu public si este informat prin inspectorii generali si judecatorii inspectori cu privire la functionarea instantelor. Activitatea inspectorilor si a judecatorilor inspectori nu poate conduce la imixtiuni in desfasurarea proceselor in curs sau la repunerea in discutie a ceea ce a fost judecat.
Legea privind statutul magistratilor
Conform acestui proiect, judecatorii si procurorii au calitate de magistrati si fac parte din corpul magistratilor. Ei sunt inamovibili - nu pot fi mutati prin transfer, delegare, detasare, fara acordul lor. Titlul II al legii instituie un sistem nou de recrutaresi formare profesionala a magistratilor, a caror formare se face intr-un Institut National al Magistraturii. Durata cursurilor de formare este de doi ani. Absolventii sai sunt obligati sa functioneze sase ani in posturi de judecatori. Judecatorii si procurorii stagiarii sunt numiti de catre CSM pe baza rezultatelor unui examen. Stagiul este de trei ani. Annual, se organizeaza un examen de capacitate al magistratilor stagiari. Sunt numiti in magistratura magistrati cu o vechime de cel putin cinci ani, avocati si notari cu o vechime de cei putin zece ani. Capitolul IV al legii se refera tot la formarea magistratilor. De exemplu, verificarea lor este supusa semestrial unor evaluari, dupa care se acorda calificativele: foarte bine, bine, satisfacator si nesatisfacator. Sunt promovati in functii executive superioare numai magistratii care timp de trei ani au obtinut calificativul foarte bine. In plus, un procuror de pe langa Inalta Curte de Casatie trebuie sa aiba 15 ani de vechime in functia de judecator sau procuror. Presedintele si vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt numiti de catre presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Proiectul legislativ infiinteaza Institutul National al Magistraturii, aflat in coordonarea Ministerului Justitiei. Legea instituie si o decoratie speciala a magistratilor: Meritul Judiciar.
Ion Predescu, senator, membru al Comisiei juridice
@ Instantele specializate sunt un lux
"Actualul sistem national judiciar este organizat pe instante, iar in cadrul instantelor sunt organizate sectii pentru minori, pentru contencios administrativ, etc. Or, noutatea proiectului privind organizarea judiciara prevede crearea de instante specializate - tribunale pentru minori si familie, tribunale comerciale, tribunale administrativ-fiscale si tribunale de munca. Daca vrei parerea mea personala, crearea acestor instante specializate este un lux. Nu zic ca este rau dar ar trebui sa intre in functiune peste 2-3 ani. Noi nu suntem pusi la punct pentru a adopta un asemenea sistem: in primul rand nu avem judecatori specializati si nici sedii. Noi, timp de cinci-sase decenii, am functionat intr-un anumit sistem. Or, ca sa schimbi acest sistem nu sunt necesari doar cativa ani. Cei din Apus, cand ne cer sa adoptam aquis-ul comunitar ne cer, de fapt, sa adoptam, intr-un deceniu, o legislatie judiciara care la ei are o evolutie netulburata de peste 200 de ani."
@ Legea privind statutul magistratilor
Ceea ce reglementeaza, in principal, noul proiect al legii privind statutul magistratilor este accesul in magistratura, pregatirea profesionala si nu in ultimul rand, verificarea conduitei magistratilor. Pentru ca, la noi, pana acum, controlul nu s-a facut. Sunt unii care ii detesta si ii ostracizeaza pe saraci, altii nu-i inghit pe cei urati sau prost imbracati. De cate ori nu i-ati auzit si dumneavoastra pe judecatori spunand: bai barbosule, fai baba, bai mosule!. Majoritatea asa vorbesc, urat, marlaneste si tocmai de aceea ii vezi pe unii (impricinati - n. red.) iesind injurand din cauza ca judecatorul i-a sfidat sau i-a ironizat! La divort, unii se uita ca femeia este frumoasa iar barbatul urat si dau sentinte in consecinta! Or, magistratul nu are voie sa aiba prejudecati de nici un fel el trebuie sa aiba echilibru si tinuta morala. Or, pentru asta el trebuie sa fie bine pregatit si bine selectat pentru ca nu oricine are chemarea de a fi magistrat oricat de toba de carte ar fi. Pana acum facea patru ani de facultate mergea ca judecator stagiar si devenea magistrat inamovibil si nu-i mai puteai face nimic. Lucrurile s-au mai corectat in timp, trebuie sa mai treaca prin Institutul National de Magistratura, sa-si dea definitivatul. Noi, in noul proiect de Constitutie am facut o reparatie, in sensul ca, spunem acolo ca magistratul este inamovibil, potrivit legii. In actuala Constitutie magistratul era inamovibil, punct, presedintele il face inamovibil si nu te mai poti lega de el. Dupa intratea in vigoare a noii legi el va fi atent verificat inainte de a deveni inamovibil. Pentru ca, daca ii dai atatea drepturi - vreo 26 - trebuie instituita si o raspundere disciplinara pentru ca, oricat de judecator ar fi, nu poate functiona in afara legii. Sunt unii la noi care ei fac legea, bine nu e ce zice legea ci ceea ce zic ei. Daca le dau atata libertate nu-i cer sa fie supraom dar ii cer sa nu fie golan."
Liviu Negoita, PD: Doar o cosmetizare
Proiectul legii de organizare judiciara a lasat neatinse atributiile importante ale Ministerului Justitiei, care, in continuare subordoneaza politic, in modul cel mai direct, Ministerul Public, a apreciat vicepresedintele PD Liviu Negoita, membru al Comisiei juridice. "In continuare ministrul justitiei poate numi sau revoca procurori, poate da dispozitii obligatorii privind anchetarea unor persoane, lucru inadmisibil intr-o Justitie independenta. Acesti procurori, subordonati Ministerului Justitiei, fac parte din Consiliul Superior al Magistraturii, alaturi de judectori, exercitandu-si atributiile in acest organism care ar trebui sa fie independent, in conformitate cu dispozitiile primite de la seful lor suprem, ministrul justitiei. Aici am exemplul clar al judecarii lui Paul Florea de catre CSM, care a fost posibil datorita presiunilor si inflentelor politice ale PSD, prin intermediul acestor procurori membri ai CSJ, subordonati doamnei Rodica Stanoiu". Liviu Negoita a amintit un raport al
Grupului de Lupta a Statelor impotriva Coruptiei (GRECO) al Consiliul Europei, facut public anul trecut, in care recomanda partii romane ca pentru asigura independenta organelor judiciare insarcinate cu cazurile de coruptie, sa restranga puterea ministerului Justitiei de a interveni in supervizarea judecatorilor si sa garanteze inamovibilitatea judecatorilor Curtii Supreme de Justitie. "Guvernul nu tine cont de acest raport," a spus Negoita.
Si in ceea ce priveste proiectul privind statutul magistratilor deputatul PD are observatii:" Avem de-a face doar cu o cosmetizare. Acest proiect nu va duce la intarirea independentei magistratilor".
Valeriu Stoica, PNL, fost ministru al justitiei: Proiectele Guvernului sunt neconstitutionale
Fostul ministru al justitiei, Valeriu Stoica, a remarcat ca cele doua proiecte de lege ar fi trebuit dezbatute public inainte de a fi adoptate de Guvern: "Cat timp aceste proiecte nu au fost date publicitatii de catre Guvern, nu se pot face decat aprecieri generale". Prima observatie a deputatului PNL este legata de constituirea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, institutie la care se face referire in cele doua proiecte. Valeriu Stoica atrage atentia ca Inalta Curte de Casatie nu se poate infiinta decat ca urmare a revizuirii Constitutiei, proces care mai are de parcurs doua etape: dezbaterea in Senat si referendumul popular. "Guvernul pune practic carul inaintea boilor. Or, in aceste conditii, cele doua proiecte de lege sunt neconstitutionale", a spus fostului ministru al justitiei. In acelasi timp, Valeriu Stoica considera ca Guvernul este in contradictie cu el insusi, avand in vedere ca Ministerul Justitiei a amanat reinvestirea magistratilor din Consiliul Suprem al Magistraturii. "Refuzul Guvernului de a reinvesti magistrati competenti are substrat politic si ridica semne de intrebare cu privire la sensul reformei judiciare", considera Valeru Stoica.
Lucian Bolcas, deputat PRM: Asigurarea de risc profesional - discutabila
Lucian Augustin Bolcas, liderul grupului parlamentar al PRM din Camera Deputatilor, considera ca cele doua proiecte guvernamentale - Statutul magistratilor si organizarea judecatoreasca - sunt absolut necesare."Aduc o mai buna structurare a competentelor si stabilesc responsabilitati corespunzatoare privilegiilor stabilite de statuarea principiului inamovibilitatii".
In ceea ce priveste asigurarea de risc profesional, un drept conferit magistratilor prin proiectul privind Statutul magistratilor, Bolcas considera ca este o problema discutabila.
"O atare asigurare de risc vine sa inlature consecintele patrimoniale pentru magistratii care au gresit si cred ca nu ar fi justificata pentru greseala pe care ar face-o un judecator", a argumentat deputatul PRM.
Unul din castigurile promovarii proiectului privind Statutul magistratilor este, in opinia lui Bolcas, stabilirea clara a promovarii ierarhice in magistratura: "Ideea este absolut corecta. Avem magistrati care au promovat in scara ierarhiei peste noapte, fara sa stie ce val politic i-a adus. Daca exista o metode de a stavili promovarea politica este foarte bine".
Drepturile magistratilor
@ Drepturi de a li se asigura masuri speciale de protectie impotriva amenintarilor, violentelor sau oricaror fapte care ii pun in pericol pe ei, familiile sau bunurile lor.
@ Beneficiaza de asigurare pentru risc profesional realizata din fondurile bugetare ale Ministerului Justitiei sau dupa caz, ale Ministerului Public, pentru viata, sanatate sau bunuri.
@ Benegiciaza, anual, de 12 calatorii in tara, dus-intors cu tarife reduse cu 50% la transportul de cale ferata cl.I.
@ Au dreptul de af fi sprijiniti in construirea sau cumpararea unei locuinte proprietate personala
@ Magistratii cu o vechime de cel putin 25 de ani in magistratura beneficiaza la pensionare de o pensie de serviciu in cuantum de 80% din ultimul salariu brut, la care se adauga 1% cu fiecare an depasit dar si 5%, 10%, sau 15% lunar daca au obtinut in activitate diploma "Meritul Judiciar clasa a III, a II sau I.
Obligatiile magistratilor
@ Sa asigure suprematia legii
@ Sa respecte normele deontologice ale profesiei de magistrat, sa participela formarea profesionala continua
@Sa asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participantilor la procedurile judiciare.
@ Functia de judecator si procuror este incompatibila cu orice alta functie publica si privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior
@ Este interzis sa desfasoare activitati comerciale, direct sau prin persoane interpuse, sa desfasoare activitati de arbitraj in litigii civile, comerciale sau de alta natura, sa aiba calitatea de asociat, membru in organele de conducere, administrare si control la societati civile, societati comerciale, banci, companii nationale, precum si sa faca parte dintr-un grup de interes economic.
@ Magistratii nu se subordoneaza scopurilor si doctrinelor politice: nu pot face parte din partide politice si nu pot desfasura activitati cu caracter politic.
mirela.luca@zf.ro ; iulian.anghel@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
