Relatiile Turciei cu Uniunea Europeana sunt in centrul discutiilor responsabililor europeni, in apropierea summitului european de la Copenhaga, din 12-13 decembrie, de la care Ankara asteapta o confirmare a inceperii negocierilor de aderare.
Teama responsabililor europeni si a analistilor este ca intr-o zi, contactul pe care-l va avea Turcia, stat majoritar musulman, cu clubul crestin din UE, ar putea avea ca efect o rasturnare de situatie, care sa plaseze acest stat impotriva Occidentului.
Intr-o parte a balantei se afla aceasta ingrijorare, alaturi de toate celelalte probleme pe care Turcia le mai are inca de rezolvat. De partea cealalta, avantajele care decurg din aderarea acestei tari la comunitatea europeana.
Pozitia geografica a Turciei este cruciala. Un bastion inaintea NATO contra URSS in epoca razboiului rece, Turcia a devenit o punte a Occidentului contra Orientului Mijlociu. Este un stat de tranzit pentru gazele si petrolul din Caucaz. Un important camp de bataie in lupta mondiala impotriva drogurilor. Ocupa o pozitie cheie pentru controlul imigratiei spre Europa. Si, mai mult decat atat, Turcia este practic singurul stat musulman laic care si-a proclamat ambitia de a concilia islamul si modernitatea.
Pentru toate acestea, Statele Unite se plaseaza in fruntea partizanilor intrarii Turciei in Uniunea Europeana.
De aproape un deceniu americanii fac presiuni constante asupra guvernelor europene pentru a admite Turcia in sanul Uniunii Europene, aminteste Le Figaro.
O solutie pentru relatiile cu Cipru
Insa, aderarea Turciei la UE va depinde, in cea mai mare masura, de Ankara. Noul guvern condus de Abdullah Gul, care s-a declarat pro-european, va avea de gasit solutii pentru problemele pe care le are cu Ciprul si in domeniul politicii interne. Cele 15 state membre asteapta de la Turcia sa accepte planul de reunificare a Ciprului, prezentat de ONU, pentru a nu bloca aranjamentele dintre UE si NATO.
Despre ce este vorba. La 11 noiembrie, secretarul general al ONU, Kofi Annan, a prezentat un plan menit sa solutioneze problema Ciprului prin constituirea unei confederatii, dupa modelul Elvetiei.
Acest plan are drept scop reunificarea Ciprului, divizat din anul 1974, cand armata turca a intervenit in nordul acestei insule, ca reactie la lovitura de stat a ultranationalistilor ciprioti greci, care doreau sa alipeasca aceasta insula statului grec.
Propunerea ONU a fost primita cu raceala de Turcia.
Liderul partidului la putere in Turcia, Recep Tayyip Erdogan, a sustinut ca propunerea ONU a venit intr-un moment "foarte nepotrivit", din cauza formarii noului guvern turc si a imbolnavirii liderului turc cipriot, Rauf Denktash.
Cu toate acestea, Erdogan a apreciat ca problema Ciprului ar putea fi solutionata "inainte de summitul european de la Salonic", care va avea loc sub presedintia Greciei, in iunie 2003.
Planul ONU mai prevede un acord de principiu intre liderii comunitatii cipriote turce si elene, inaintea summitului UE de la Copenhaga, din 12 decembrie, unde ar urma sa se decida admiterea Ciprului in UE.
Plusuri si minusuri
In plus, responsabilii UE au cerut Turciei sa garanteze respectarea drepturilor omului (primul pas pe care Turcia l-a facut deja fiind abolirea pedepsei cu moartea) inclusiv drepturile culturale ale minoritatii kurde. Liderul partidului aflat la putere a anuntat recent revizuirea Constitutiei si adoptarea unor masuri in special in domeniul drepturilor omului.
"Vom extinde libertatea de expresie, precum si cea a organizatiilor neguvernamentale, iar legile electorale vor fi revizuite", a afirmat Erdogan, care a anuntat ca "in cadrul Parlamentului turc va fi creata o comisie de integrare europeana".
Desi mai are multe de facut in aceasta directie, fapt recunoscut de Turcia, liderul partidului aflat la putere, a facut, saptamana trecuta, un turneu european cu scopul de a convinge ca balanta trebuie sa incline spre invitarea la negocieri cu UE.
Premierul danez, Anders Fogh Rasmussen, stat care detine presedintia UE, a spus, recent, ca la Copenhaga va fi adoptata "o decizie pozitiva pentru UE si Turcia", dar nu va obtine o data concreta pentru inceperea negocierilor de aderare.
"Turcia va obtine o data atunci cand va indeplini criteriile politice, si deocamdata nu indeplineste toate aceste criterii", a subliniat Rasmussen.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
