Cel putin 20 dintre locuitori au fost ucisi ieri, dupa declansarea ofensivei terestre de catre armata israeliana impotriva organizatiei teroriste Hamas, pe care evreii o considera responsabila de atacuri repetate asupra teritoriilor israeliene.
Trupele israeliene inaintau ieri spre Gaza City, capitala regiunii, la opt zile dupa lansarea operatiunii militare israeliene in acest teritoriu. Primele bombardamente israeliene au inceput in 27 decembrie, ca raspuns la atacurile cu rachete venite dinspre teritoriul palestinian inspre Israel, in urma caruia un om si-a pierdut viata.
Bilantul total al victimelor se ridica ieri la aproape 500 de morti si 2.750 de raniti, conform surselor medicale palestiniene, citate de agentiile internationale de presa.
In cadrul operatiunilor de ieri au fost ucisi doi membri de rang inalt din cadrul miscarii teroriste Hamas, Hussan Hamdan si Muhammad Hilo, care conduceau fortele speciale ale Hamas din orasul Khan Yunis.
Fortele terestre israeliene au confirmat ieri ca un militar evreu a fost ucis ieri. Israelul anuntase anterior ca 30 de soldati au fost raniti, dintre acestia doi foarte serios, de la declansarea ofensivei terestre si ca aviatia israeliana a atacat peste 45 de tinte, printre care depozite de arme.
Operatiunea militara a Israelului a inceput dupa ce Hamas, gruparea terorista care controleaza Fasia Gaza, a lansat mai multe tiruri de racheta din teritoriu palestinian asupra sudului statului evreu. Premierul israelian Ehud Olmert a insistat ca operatiunile militare au scopul de a distruge capacitatea militara a Hamas si ca nu sunt indreptate impotriva poporului palestinian.
"Am facut tot ce era posibil inainte de a declansa operatiunile militare in Gaza", a spus Olmert. In aceeasi vreme, Israelul se pregateste de eventuale repercusiuni la granita cu Libanul, tara pe care a invadat-o in urma cu trei ani, si a mobilizat trupe in zona.
De la izbucnirea razboiului acum opt zile, Occidentul priveste cu mare atentie evolutiile din regiune, iar administratia americana a incurajat incursiunea armata, dupa cum a admis premierul israelian.
"Am fost incurajat de pozitia presedintelui american George W. Bush, care mi-a spus ca trebuie nu numai sa ne asiguram ca Hamas inceteaza tirurile cu racheta, dar si ca nu va fi in masura sa le reinceapa pe viitor", a declarat el la Tel Aviv la deschiderea consiliului de ministri. Cu cateva ore inainte, Casa Alba subliniase ca "oficiali americani" sunt "in contact regulat cu israelienii, precum si cu oficiali din regiune si Europa". UE, dar si tari precum Turcia, Libia, Japonia au decis trimiterea de ajutoare, constand in alimente si medicamente, in Fasia Gaza, insa distribuirea lor in teritoriu va fi dificila din cauza razboiului.
Europa si America privesc, asadar, cu atentie la razboiul declansat de israelieni, iar analistii militari sunt sceptici cu privire la incheierea rapida a conflictul si a diminuarii numarului de victime.
"Zeci de militari israelieni ar putea fi ucisi intr-una dintre operatiunile terestre. Numarul mortilor in randul palestinienilor ar putea fi de trei sau patru ori mai mare", apreciaza Efraim Inbar, director al Centrului Begin-Sadate din cadrul Universitatii Bar Ilan. Israelul estimeaza ca Hamas dispune de circa 8.000 de combatanti foarte bine antrenati, ceea ce face si mai dificila misiunea armatei israeliene. Mobilizarea terestra presupune intrarea in cartiere si tabere de refugiati foarte dens populate, unde printre combatanti s-ar putea afla de asemenea mii de civili.
Ultima ofensiva israeliana de amploare impotriva Fasiei Gaza, lansata in urma rapirii militarului Gilad Shalit de un comando palestinian, a durat cateva luni si s-a soldat cu moartea a peste 400 de palestinieni si a trei militari israelieni.
Hamas dispune de cateva mii de combatanti in fata ofensivei terestre a Israelului, armamentul acestora fiind suplimentat din stocurile abandonate de gruparea rivala Fatah, indepartata in urma confruntarilor de anul trecut din regiune.
Organizatia islamista a recuperat de asemenea armament usor si munitie de fabricatie americana, potrivit unui raport referitor la livrarile unui stat occidental catre Hamas. Potrivit aceluiasi raport al Institutului pentru Politica Orientului Mijlociu din Washington, Hamas a achizitionat de asemenea rachete antitanc si a aplicat tactica utilizata de Hezbollah in timpul razboiului din vara lui 2006 din Liban, in special minarea drumurilor si tacticile de gherila.
Conflictul dintre evrei si palestinieni a inceput cu lupta dintre David si Goliat
Conflictul dintre evrei si arabi nu a luat insa nastere la jumatatea secolului trecut, odata cu nasterea statului evreu, ci are radacini milenare, din vremea regelui evreu David, care l-a infrant pe Goliat, razboinicul filistenilor. Filistenii, cunoscuti drept oameni ai marii, venisera in Levant si ocupasera cu peste 1000 de ani inainte de nasterea lui Cristos o regiune care poarta acum numele Gaza.
David avea sa-l invinga pe uriasul Goliat in lupta dreapta, iar aceasta victorie avea sa devina simbolica pentru conflictul dintre evrei si urmasii filistenilor, palestinienii.
Iudeea, statul regelui evreu David, a fost rebotezat Palestina de catre romani, care l-au cucerit cu aproximativ 100 de ani inainte de Cristos. Dupa caderea Imperiului roman, a venit randul arabilor sa puna stapanire pe Palestina, la jumatatea secolului al VII-lea, si-au impus religia si cultura, dar o minoritate evreiasca a rezistat de-a lungul secolelor, trecand de sub conducerea araba la cea a mamelucilor si apoi la cea otomana.
In 1917, Imperiul Britanic a preluat administratia Palestinei de la otomani si s-a angajat sa sprijine crearea statului Israel. Dar acest moment nu a venit decat in 1948, dupa decenii in care evrei din toata lumea s-au repatriat, ca urmare a razboaielor mondiale si a intensificarii sentimentelor antisemite, care au culminat in timpul regimului nazist al lui Adolf Hitler in Germania.
Repatrierea evreilor a fost privita cu ostilitate de catre arabii din Palestina si primele patru decenii ale secolului XX au fost sangeroase, cu adevarate lupte care au divizat Ierusalimul si alte orase in 1920, 1921, 1929 si 1936.
A doua zi dupa proclamarea statului evreu, in 14 mai 1948, Egiptul, Iordania, Siria, Libanul, Irakul si Arabia Saudita au invadat Israelul, dar noul stat nu a cedat. O jumatate de secol de razboaie, conflicte si atentate aveau sa urmeze, insa Israelul a rezistat ajutat in principal de Statele Unite ale Americii. Organizatia pentru Eliberarea Palestinei (OEP) - care a devenit sinonima cu numele lui Yasser Arafat, un prieten al dictatorilor din fostele tari comuniste - si-a creat filiale in majoritatea statelor arabe din jurul Israelului. Noul stat evreu a acuzat in repetate randuri organizatia ca a orchestrat atentate sangeroase pe teritoriul sau.
In 1987 avea sa ia nastere Hamas, o organizatie paramilitara care sustine independenta Palestinei si care se afla la originea multor atentate din zona.
Romania a recunoscut independenta Palestinei (include Fasia Gaza si Cisiordania) in 1988.
Un acord de pace intre premierul Beniamin Netaniahu si liderul OEP, Yasser Arafat, a fost semnat in 1998, dar violentele din regiune au continuat.
In urma cu opt zile, autoritatile israeliene au decis sa anihileze organizatia Hamas, pe care o considera principalul vinovat pentru mentinerea tensiunii in zona si au anuntat ca vor parasi Fasia Gaza dupa finalizarea acestor operatiuni. Iranul, Siria si Arabia Saudita sunt printre cele mai puternice sustinatoare ale statului palestinian. In multe din tarile din Orientul Mijlociu, inclusiv in luxosul Dubai, toate sarbatorile legate de venirea noului an au fost suspendate, motivate de suferinta poporului palestinian din ultimele zile.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
