Cartea viitorului extinderii Uniunii Europene va fi jucata peste doua zile, in Irlanda, de catre cei trei milioane de irlandezi cu drept de vot. Nu este o exagerare. Pentru ca un eventual "nu" spus de irlandezi Tratatului de la Nisa, la referendumul care va fi organizat sambata, ar da peste cap calculele responsabililor europeni legate de extinderea cu zece state a comunitatii europene.
Trei milioane de irlandezi cu drept de vot vor fi chemati sa se pronunte prin referendum, pentru a doua oara in ultimele 16 luni, asupra Tratatului de la Nisa. Prima consultare, care a avut loc pe 7 iunie anul trecut, a avut un rezultat care a provocat surpriza generala: 54% dintre irlandezi au spus "nu" documentului european, scor obtinut in conditiile unui absenteism de 68%.
Acest document, pus la punct in urma reuniunii interministeriale a UE din decembrie 2000, a fost ratificat deja de Parlamentele celor 14 state membre ale Uniunii Europene, Irlanda fiind singurul stat in care a fost necesara organizarea unui referendum.
Dar, de ce este Tratatul de la Nisa determinant pentru viitorul Uniunii Europene?
Documentul prezinta reformele institutionale necesare extinderii UE, care trebuie adoptate inainte de inceperea efectiva a procesului de extindere. Mai exact, inceputul anului viitor, cand va avea loc largirea comunitatii europene cu zece state: Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Cipru si Malta. Ca urmare a deciziei de a permite extinderea cu pana la zece state a UE, institutiile europene si modul de luare a deciziilor la nivelul lor au fost modificate.
Tratatul de la Nisa prevede astfel schimbari institutionale care pot fi realizate "din mers" in timpul extinderii. Prin acest document se aproba redistribuirea locurilor in Parlamentul European, in perspectiva unei Uniuni cu 27 de membri. De asemenea, modul de luare a deciziilor in Consiliul European va fi schimbat, din 2005 fiind necesara majoritatea calificata. Acum, deciziile sunt luate prin consens. Componenta Comisiei Europene va fi si ea schimbata, peste trei ani, in acest organism urmand ca fie reprezentat fiecare stat membru UE.
Data fiind importanta verdictului irlandez, este lesne de inteles miza politica care se joaca la Dublin. Le Figaro relateaza ca, inainte cu cateva zile de chemarea la urne a irlandezilor, partidul nationalist irlandez Sinn Fein a intensificat campania desfasurata sub sloganul "Nu votati Tratatul de la Nisa".
Argumentele Sinn Fein sunt simple: nu este democratic ca irlandezii sa fie chemati de doua ori sa se pronunte asupra aceluiasi subiect, textul tratatului poate atenta la neutralitatea militara a Irlandei, Irlanda va pierde un comisar european si dreptul sau de veto, devenind un stat de "clasa a doua".
Dar, in ciuda campaniei sustinute, Sinn Fein ramane un partid minoritar, asimilat posesorilor de arme IRA. Totusi, alegatorii irlandezi nu au putut ramane insensibili "incredibilei" campanii de afisaj, care a invadat strazile Dublinului si ale marilor orase irlandeze. Potrivit Le Figaro, campania de afisaj impotriva Tratatului, care a costat 200.000 de euro, a fost finantata "misterios".
Campania nationalistilor a fost ineficienta si ca urmare a campaniei de informare favorabila Tratatului de la Nisa, orchestrata de guvernul prooccidental de la Dublin si sustinuta de toti liderii politici irlandezi.
Oglinda celor doua campanii o reprezinta sondajele de opinie realizate inaintea referendumului de sambata, care arata ca numarul celor care sustin ratificarea Tratatului de la Nisa este in crestere, cu toate ca un alegator din patru este inca nehotarat. Cu toate ca sunt multumiti de ultimele sondaje de opinie, activistii in favoarea tratatului au stabilit doua obiective pentru perioada dinaintea referendumului: sa ii convinga pe cei "nehotarati" si sa aduca sustinatorii tratatului la urne.
Potrivit ultimului sondaj, publicat duminica 41% dintre alegatorii irlandezi sunt pentru ratificarea Tratatului de la Nisa, 27% se opun, 24% sunt indecisi, iar 8% nu se vor prezenta la urne.
Rezultatele sondajului sunt incurajatoare, dar numarul persoanelor indecise, impreuna cu absenteismul sustinatorilor tratatului, care s-a inregistrat la ultimul vot, pun sub semnul intrebarii rezultatele referendumului.
Responsabilii europeni nu exclud un eventual refuz al irlandezilor, admitand ca ar provoca o criza la nivelul Uniunii Europene.
"Un nou <<nu>> va crea o criza fara precedent", a avertizat premierul danez Andres Fogh Rusmussen, actual presedinte al UE, citat de Le Monde. Comisarul european pentru extindere Gunter Verheugen recunostea ca UE nu are alternativa politica sau juridica in cazul respingerii Tratatului. Totusi, dupa primul "nu irlandez", in iunie 2001, presedintele Comisiei Europene Romano Prodi a admis ca "extinderea va fi posibila si fara Nisa".
In cazul unui al doilea refuz irlandez, extinderea UE cu noi state nu va avea baza juridica, relateaza Le Monde. Si in cazul in care se vor gasi solutii pentru extinderea cu zece state termenul cuprins in ultimului raport al comisarilor europeni, la 1 ianuarie 2004, nu va putea fi respectat.
Conditie in care va face imposibila participarea noilor zece membri ai UE la alegerile care vor avea loc in iunie 2004 in Parlamentul European. Fara a repune in cauza logica extinderii, un evenutal "nu" irlandez ar duce la intarzierea cu un an, poate chiar doi, a intrarii celor zece state in comunitatea europeana. In plus, poate insemna o palma dura pentru Europa si poate provoca o criza institutionala, apreciaza Le Monde.
Si pentru Romania, un eventual refuz al irlandezilor "va impinge" data reper pentru aderare: 2007. Iar, dupa 2007, comisarul european Gunter Verheugen a spus-o clar: nu exista decat semne de intrebare.
Ratificarea Tratatului de la Nisa de catre Irlanda este un imperativ moral, intrucat dupa aderarea la Comunitatea Europeana, in 1973, aceasta tara a cunoscut o dezvoltare fara precedent, scrie The Guardian. In urma cu 30 de ani, doar un milioan dintre locuitorii Irlandei aveau un loc de munca. In prezent, numarul persoanelor angajate este de 1,7 milioane.
La acea vreme, PIB-ul pe cap de locuitor se situa la doar 60% din media europeana. In prezent, PIB-ul Irlandei este de 122% fata de media Uniunii Europene. UE a subventionat agricultura Irlandei cu fonduri in valoare de 29 de miliarde de euro, salvand de la ruina comunitatile rurale.
Cu toate acestea, irlandezii, cei mai mari beneficiari ai extinderii UE, sunt nemultumiti. O a doua respingere a Tratatului de la Nisa ar provoca o criza in cadrul UE, precum si o amanare pe termen nedefinit a procesului de extindere. De asemenea, acesta ar fi un act de egoism, apreciaza "The Guardian", intrucat tratatul ar oferi viitoarelor state membre avantajele de care Irlanda a beneficiat timp de cateva decenii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
