Politică externă

La Roma a inceput batalia pentru Constitutia Europei

06.10.2003, 00:00 9

Liderii celor 25 de sefi de state si de guverne din UE si din statele care vor adera la 1 mai 2004, s-au reunit sambata la Roma, in cadrul Conferintei Interguvernamentale (CIG) pentru ajunge la un consens in privinta unei probleme de importanta istorica -  prima Constitutie europeana pentru batranul continent. Romania, Bulgaria si Turcia - care vor mai tarziu - sunt reprezentate in calitate de observatori si nu au drept de vot. Maestrul de ceremonii, Italia, vrea cu orice pret ca summitul sa nu se transforme intr-un "circ roman" - in conditiile in care membrii si viitorii membri s-au constituit in doua tabere, pro si contra proiectului Constitutiei - elaborat sub tutela lui Valery Giscard d'Estaing - si sunt hotarate sa nu cedeze nici un pas. Membrii fondatori ai UE, in frunte cu Franta si Germania, carora li s-a alatura Marea Britanie, sustin proiectul, in vreme ce contestatarii, in frunte cu Spania si Polonia vor sa-l modifice  - astfel incat el sa respecte Tratatul de la Nisa (decembrie 2000). Acesta prevede ca, in viitoare Uniune largita, fiecare stat membru al UE este reprezentat in Comisia Europeana de cate un comisar, iar in consiliul sefilor de state si de guverne (Consiliul European) fiecare tara are dreptul la un anumit numar de voturi, proportional cu numarul de cetateni ai fiecarui stat. (De pilda, Spania si Polonia ar avea 27 de voturi, fata de 29 Germania). Calificat de unii drept o "eroare monumentala" intrucat complica foarte mult luarea deciziilor, prevederile  Tratatului de la Nisa a fost modificare in proiectul de Constitutie. Acesta reduce numarul de  comisari europeni cu drept de vot de la 20 in prezent, la 15. Pentru ca toate tarile sa fie reprezentate, Comisia va mai avea alti 15 comisari, dar acestia nu vor avea dreptul de vot. In Consiliul European deciziile ar urma sa fie luate cu majoritatea membrilor care reprezinta 60% din populatia UE. Altfel spus, daca jumatate din tarile mari se unesc pentru a intruni procentul de 60% o decizie este adoptata indiferent de impotrivirea celorlalti. In deciziile de politica externa a fost pastrat dreptul de veto. Fiind tari relativ mari Spania si Polonia (catora li s-au alaturat tarile mici si mijlocii) nu vor cu nici un chip sa renunte la privilegiile pe care le-au castigat in Tratatul de la Nisa - chiar daca, de pilda isi da seama ca o comisie cu 25 si apoi 27 de comisari ar functiona mult mai greoi. Ele vor pastrarea actualului sistem rotativ de conducere a Uniunii motivand ca un presedinte al UE, cum propune proiectul Constitutiei, ar deveni un avocat al celor mari. La Varsovia, problema a ajuns o chestitune de interes national. "Nisa sau moartea!", a propus  un deputat polonez,  un posibil slogan. Marea Britanie care, initial, respinsese proiectul care propunea renuntarea la vetoul tarilor, a decis sa adopte o atitudine de "neutralitate pozitiva". Presedintele francez Jacques Chirac a cerut contestatarilor "sa nu deschida o cutie a Pandorei."
Reuniunea a debutat sambata intr-un cadru solemn, in monumentala Piata a Congreselor, construita de Mussolini. Silvio Berlusconi, care conduce CIG s-a aratat increzator ca discutiile vor fi gata pana la sfarsitul anului. In afara "zonei interzise", pazite de 15.000 de politisti, 250.000 oameni ai Confederatiei Europene a Sindicatelor au protestat pentru o Europa "mai sociala." 70.000 de manifestantii antimondializare si-au facut numarul, iar politia a trebuit intervina cu violenta, in mai multe randuri, pentru a-i imprastia. iulian.anghel@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO