Politică

Zestrea Guvernului Ponta: peste jumătate din ordonanţele de urgenţă din tot anul, date într-o lună şi jumătate

Zestrea Guvernului Ponta: peste jumătate din ordonanţele de urgenţă din tot anul, date într-o lună şi jumătate

Autor: Iulian Anghel

29.06.2012, 13:24 2560

Guvernul Ponta a emis, într-o lună şi jumătate de mandat, jumătate dintre ordonanţele de urgenţă emise de cele trei guverne care au trecut pe la Palatul Victoria de la începutul anului.

Din cele 29 de ordonanţe de urgenţă emise de la începutul anului până la 20 iunie, 15 sunt emise de guvernul social-liberal, adică o ordonanţă de urgenţă la trei zile şi jumătate. În ciuda faptului că a susţinut, recent, că Guvernul său a emis o singură ordonanţă de urgenţă, fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu şi guvernul său au emis, de la data de 9 februarie când a fost instalat, până la demiterea sa de către Parlament, 13 ordonanţe de urgenţă, după cum arată repertoriul legislativ al Camerei Deputaţilor.

În aceeaşi vreme, Parlamentul a adoptat, de la începutul anului până la 20 iunie, 84 de legi. Doar că şi aici tirania ordonanţelor de urgenţă impune norma. Din cele 84 de legi, 36 (42%) sunt de aprobare sau de respingere a unor ordonanţe de urgenţă. Iar 17 (20%) sunt aprobare a unor protocoale sau acorduri internaţionale.

Ce a modificat Guvernul Ponta prin Ordonanţă de urgenţă? Chiar dacă modificările nu sunt întotdeauna majore, a modificat, între altele: Codul fiscal (modificat până în prezent de peste 50 de ori), legea educaţiei (modificată de peste 100 de ori), statutul judecătorilor şi al procurorilor sau câteva prevederi privind fondurile de pensii administrate privat. Au fost puse aceste legi în dezbatere publică cum cere legea transparenţei decizionale? Ştiu cei interesaţi de ele ceva?

Pe agenda ultimei şedinţe de Guvern au fost trecute patru proiecte de ordonanţe de urgenţă. În România există o lege a transparenţei decizionate. Dar niciunul dintre proiectele de ordonanţă de urgenţă aflat în discuţia Guvernului în ultima sa şedinţă nu este publicat pe pagina de internet a instituţiei - o procedură pe care fostul Guvern începuse să o aplice, chiar dacă selectiv.

Modificările legislative în cascadă au însemnat dintotdeauna una dintre cele mai mari bătăi de cap a României. Fiecare Guvern vine şi modifică legislaţia încălcând şi rupând, practic, felii importante din atribuţiile Parlamentului. De ani de zile Parlamentul - care este instituţia legislativă supremă - se vede pus în situaţia de a aproba acte emise de guvern sub forma ordonanţelor de urgenţă.

Aproape 104.332 de acte normative în vigoare în România - legi, decrete, hotărâri ale diferitelor instituţii din România - sunt înregistrate în baza de date a Camerei Deputaţilor. Peste 2.000 de astfel de acte au fost aprobate doar în primele şase luni ale acestui an.

De la instalarea în funcţie a actualului Guvern, la începutul lunii mai, până la 20 iunie, Parlamentu a adoptat 14 legi. Adică tot atâtea acte normative cât a aprobat Guvernul în aceeaşi perioadă. Opt dintre ele, adică peste jumătate, sunt de ratificare a unor acorduri internaţionale. Ordonanţele de urgenţă emise de guvern nu au intrat încă în dezbaterea Legislativului, ceea ce înseamnă că ele produc efecte fără să fi fost "cenzurate" de parlamentari.

Constituţia pare clară: ordonanţele de urgenţă sunt date în situaţii excepţionale. Iar Parlamentul este organul legislativ suprem. De nu se întâmplă în practică cum scrie în Constituţie?

Bogdan Niculescu Duvăz (vicelider al grupului parlamentar PSD) este unul dintre cei mai vechi şi mai experimentaţi parlamentari. Cum explică el această situaţie?

"Nu avem ce face. Constituţia are o descriere prea largă şi, probabil, într-un viitor nu foarte îndepărtat, acest lucru trebuie clarificat. Ordonanţele de urgenţă trebuie date în situaţii excepţionale, nu când cineva a întârziat şi nu şi-a făcut treaba şi apoi emite o ordonanţă de urgenţă pentru că nu mai are timp. Lucrurile s-ar clarfica şi aşa, dacă toată lumea ar respecta Constituţia."

Valeriu Zgonea, liderul deputaţilor PSD, susţine că este o diferenţă majoră între ordonanţele de urgenţă emise de guvernele Boc şi Ungureanu faţă de cele emise de Guvernul Ponta.

"Important este ce se modifică în corpul acestor ordonanţe. Ordonanţele Guvernului Ungureanu aveau efecte perverse în economie. Am vorbit cu premierul Ponta care a spus: <nu mai vreau să dau ordonanţe de urgenţă. Dar când văd ce şmecherii au făcut (fostul Guvern - n.n.) nu pot să nu fac asta>."

Zgonea mai explică: unele ordonanţe sunt absolut necesare pentru că Guvernul reprezintă, până la urmă, România. De pildă, adaugă el, fără ordonanţa 16/2012 care reorganizează administraţia publică centrală, Guvernul actual nu ar fi putut funcţiona. Nu se putea aştepta până ce Parlamentul cu procedurile sale mai laborioase, să fi adoptat o astfel de lege.

Dar, chiar în ziua în care Zgonea făcea această declaraţie, Guvernul Ponta adopta o ordonanţă de urgenţă (a 16-a) care trecea Monitorul Oficial din subordinea Camerei Deputaţilor în cea a Guvernului - o afacere pur politică având în vedere actele publicate după această dată în Monitor.

În Franţa, Guvernul poate emite ordonanţe de urgenţă doar în primele şapte luni de la instalare. Poate şi aceasta ar fi o soluţie pentru remedierea situaţiei, sugerază, la rândul său, Bogdan Niculescu Duvăz.

AFACERI DE LA ZERO