Cea mai mare companie din Romania, Petrom, intra de astazi cu adevarat in jocul pietei, iar economia romaneasca va arata diferit de acum inainte. Contractul de vanzare al Petrom catre OMV din Austria depaseste ca semnificatie nivelul strict al industriei petroliere. Inflatia, arieratele, investitiile straine, dar si deficitul bugetar vor fi supuse influentei celei mai mari privatizari din istoria Romaniei.
"Privatizarea Petrom, alaturi de cele ale utilitatilor, va schimba bazele economice ale Romaniei. Vechile filiere vor fi taiate. Pentru noi, acesta este practic ultimul tren, pentru ca noi facem acum ce-a facut Ungaria, Polonia sau Cehia in 1994-1995, care au taiat de la radacini, au schimbat atunci bazele economiei, iar apoi economia a crescut pe baze naturale, corecte. Privatizarea ofera garantia ca vor fi respectate regulile economiei de piata, ca se poate propaga competitia", a spus Lucian Liviu Albu, directorul Institutului de Economie si Prognoza din cadrul Academiei Romane.
Potrivit ultimelor informatii de pe piata, austriecii vor plati 850 - 900 milioane dolari (700 -720 mil. euro) pentru achizitia a 33,34% din actiunile Petrom Valoarea totala a tranzactiei urmeaza sa ajunga, dupa o majorare de capital in urma careia austriecii vor ajunge la 51% din actiuni, la o valoare de aproximativ 1,4 miliarde dolari (1,2 miliarde euro).
Dupa o incercare ratata de a trece Petrom in proprietate privata in 1999, statul roman se desparte de cel mai valoros activ al sau.
La aceste coordonate ale tranzactiei, austriecii vor plati in prima faza un pret de aproximativ 2.350 lei per actiune. Cotatia actuala pe piata bursiera din Romania este de 2.550 de lei, iar valoarea nominala a unei actiuni este de 1.000 lei.
In faza a doua a tranzactiei, OMV va subscrie, potrivit unor calcule, in cadrul majorarii de capital 1,3 actiuni pentru fiecare actiune pe care o detine din cele cumparate. La o valoare de 500 - 550 mil. $ (440 mil. euro) a aportului de capital inseamna ca OMV va subscrie la o valoare de circa 1.000 de lei per actiune, adica exact la valoarea nominala.
OMV va prelua Petrom in forma sa integrata, adica cu un portofoliu format din explorare si productie de petrol si gaze, rafinare, petrochimie si o retea de circa 700 de benzinarii, dar conform hotararii de guvern care aproba tranzactia, va putea renunta la Arpechim si o parte din benzinarii.
Hotararea de guvern prevede ca Petrom poate aplica programe de restructurare anterior sau ulterior transferului de proprietate catre OMV prin care pot fi constituite societati comerciale la complexul Arpechim Pitesti, Doljchim Craiova si o serie de benzinarii, in care Petrom va fi actionar unic sau principal.
Interpretand strict textul legii inseamna ca alti investitori se pot asocia cu Petrom la Arpechim, iar apoi pot chiar sa devina ei actionarii majoritari, prin majorare de capital la care sa nu participe noua entitate OMV-Petrom.
Grupul rus Lukoil si-a anuntat deja interesul pentru preluarea combinatului chimic Oltchim Ramnicu Valcea, in varianta unei integrari cu Arpechim Pitesti, care furnizeaza materia prima necesara.
Astfel, daca OMV nu va retine Arpechim in structura Petrom, cum se vehiculeaza deja informatii pe piata, nu ar mai fi nevoita sa-si vanda participatia de 25,1% din grupul privat Rompetrol.
OMV avea la finele anului trecut 6.137 de angajati, incheind cu un profit net de 393 mil. euro la afaceri de 7,6 mld. euro. Petrom a avut un rezultat net in 2003 de zece ori mai mic decat OMV la afaceri de 1,9 mld. euro si 57.000 de angajati.
Cea mai mare privatizare din istoria Romaniei va schimba total economia
Din punct de vedere al productivitatii pe salariat, Petrom este acum ultima companie petroliera din Europa Centrala si de Est.
Seful OMV a propus o restructurare masiva de personal la Petrom in urmatorii 10 ani si un program de investitii annual de 300 mil. euro pe termen mediu, spunea recent Liviu Luca, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere Independente (FSLI) Petrom si al Asociatiei Salariatilor din companie.
Intarzirea mare a privatizarii face ca discutia asupra sumei incasate de stat nici sa nu mai fie relevanta. Tonul general al analistilor este: bine ca s-a vandut odata!
Experienta privatizarii unui alt colos al economiei romanesti, Sidex a aratat eficienta managementului privat: de la peste 300 milioane $ pierderi, combinatul de la Galati a ajuns la 100 milioane de $ profit doar pe prima jumatate a anului trecut.
"Nu conteaza care este proportia intre banii platiti de OMV pe actiunile Petrom si suma alocata pentru majorarea de capital. Avem cazul Sidex, unde nu s-au incasat bani multi si uite ce treaba au facut", a comentat pentru ZF reprezentantul unei mari banci de investitii prezente pe piata romaneasca.
Privatizarea va avea un impact masiv asupra economiei.
Inclusiv datele privind implicarea societatilor private in economia romaneasca vor trebui revizuite acum. Scoaterea Petrom de sub tutela statului va duce la cresterea pana la 73-75% a ponderii in produsul intern brut a societatilor private, fata de 68-70% anterior.
In plus, vanzarea Petrom are importanta si din punct de vedere al veniturilor la bugetare. Aceasta este o privatizare in urma careia statul roman mai si incaseaza, nu numai plateste, cum a fost cazul, ca urmare a numeroaselor facilitati si scutiri de datorii acordate, la Sidex, Petromidia sau chiar Dacia.
Vanzarea Petrom va aduce o suplimentare a veniturilor cu aproape 700 milioane de euro dintr-un foc, ceea ce inseamna mult pentru bugetul de stat, care are programate venituri pentru anul acesta de circa 7,5 miliarde de euro. Banii vor fi folositi insa de fapt la rascumpararea datoriei publice interne, acum de circa 2,8 miliarde euro. Abia scaderea acestei datorii cu circa 25% va permite directionarea cheltuielilor cu dobanzile catre alte sectoare. In plus, rascumpararea va duce la micsorarea dobanzilor la titlurile de stat emise de Ministerul Finantelor, deci la scaderea dobanzilor si pe piata bancara.
Radu Craciun, senior analist la ABN Amro, crede ca privatizarea Petrom si a utilitatilor va avea un impact pe mai multe paliere in economie.
"Privatizarea va duce la scaderea arieratelor, insotita eventual de oprirea unor entitati neviabile sau de implicarea statului in sprijinirea lor prin alte metode", spune Craciun.
In acelasi timp insa, Craciun preconizeaza "aparitia unui puseu inflationist generat de pozitionarea preturilor pe un alt palier stabilit pe criterii pur comerciale. Preturile mai mari ar putea stimula intreprinderile in directia unei utilizari mai eficiente a combustibililor si a energiei electrice. De asemenea, sectorul privat de productie si distributie de produse petroliere va putea practica preturi care sa le permita cresterea profitabilitatii si dezvoltarea.", mai spune analistul ABN Amro.
Mai mult, privatizarea Petrom poate duce la o cascada de investitii.
"Sunt posibile investitii de mare anvergura care se vor regasi in importuri si deficit extern, dar finantate in paralel prin intrarile de investitii straine directe pe care le presupun majorarile de capital. Un program de investitii al Petrom ar putea declansa un efect in cascada si asupra altor producatori locali, care vor trebui sa tina pasul cu leader-ul", a mai spus Craciun.
Investitiile straine vor veni insa nu numai de la competitori, ci si de la companii care vor oferi servicii catre Petrom, asa cum a fost experienta privatizarii Dacia. Instalarea Renault aici a adus furnizori pentru piese care au investit aici peste 100 milioane de euro.
Noile investitii vor putea slabi presiunea asupra pietei muncii create de eventualele disponibizari la Petrom sau celelalte utilitati privatizate. "Se va crea o presiune asupra somajului, avand in vedere excedentul de forta de munca existent", crede analistul de la ABN Amro.
Statul a fost consiliat in aceasta tranzactie de catre bancile de investitii Credit Suisse First Boston, ING Barings si casa de avocatura Linklaters Miculitii & Asociatii, in timp ce OMV a avut in echipa sa de negociere banca germana Deutsche Bank si casa de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen.
Ce s-a privatizat
AUTOMOBILE DACIA a fost privatizata in iulie 1999 valoarea tranzactiei fiind de 270 milioane de dolari. Grupul francez Renault, care a preluat pachetul majoritar de actiuni au platit atunci 50 milioane de dolari si s-au angajat sa investeasca 220 milioane de dolari. Valoarea investitiilor francezilor la Dacia a atins de atunci aproape 500 milioane de dolari. De la privatizare Dacia a inregistrat pierderi. Cifra de afaceri de anul trecut a fost de 390 milioane de dolari, iar pierderile s-au cifrat la 96 milioane de dolari. Francezii si-au propus sa readuca uzina de la Pitesti pe profit din 2005. Dacia a lansat in acest an modelul Logan masina de 5.000 de euro pe care s-au angajat inca de la privatizare sa o in produca in Romania. Vechiul model Dacia 1300 a fost retras din fabricatie zilele trecute.
COMBINATUL SIDERURGUIC SIDEX GALATI a fost vandut in noiembrie 2001 grupului indian LNM. Pachetul de actiuni vandut de stat reprezentand aproape 90% din capitalul Sidex a fost vandut cu 150 milioane de dolari, suma care include si datoriile Sidex transformate in actiuni si preluare de LNM .Investitiile suplimentare pe care indienii s-au angajat sa le faca la Galati ridicandu-se la alte 350 milioane de dolari. Sidex a trecut pe profit de anul trecut datorita restructurarii operate de companie indiana. In acest an este o asteptata o noua crestere a rezultatelor Sidex datorita cresterii preturilor la otel pe piata mondiala.
ROMTELECOM a fost privatizat incepand din noiembrie 1998, cand grupul grec OTE a preluat 35% din capitalul social al companie, alaturi de dreptul de uzufruct asupra a altor 16% din actiunile companiei. La inceputul anului 2003 OTE si-a majorat copta detinuta la Romtelecom, de la 35% la 54% in cadrul unei tranzactii in valoare de 242 milioane de dolari. Grecii s-au aflat de mai multe ori in conflict cu autoritatile din cauza respingerii repetate a cererii de majorare a tarifelor la serviciile telefonice. Romtelecom a reusit sa revina pe profit in 2003, in ciuda scaderii veniturilor. Grecii au derulat de la preluarea un program de restructurare in cadrul caruia a disponibilizat cateva mii de salariati. Un esec a fost insa divizia de telefonie mobila a companiei, Cosmorom, care a ajuns sa aiba datorii de peste 100 milioane de dolari, iar actionarul grec a oprit orice investitie in dezvoltarea afacerii de telefonie mobila din Romania
BRD a fost vanduta in decembrie 1998 francezilor de la Societe Generale care au platit 200 de milioane de dolari pentru 51% din actiunile bancii. Francezii au restructurat personalul si portofoliul de credite al bancii, au inchis mai multe sucursale si au investit intr-un sediu nou al bancii. Capitalizarea bursiera a BRD a ajuns in 2004 la peste un miliard de dolari, iar pachetul cumparat de francezi valoreaza acum pe bursa de aproape trei ori mai mult in dolari decat in urma cu cinci ani si jumatate. Profitul bancii de anul trecut a depasit 70 milioane de dolari.
ALRO. Vanzarea Alro Slatina catre casa de comert americana Marco International a fost una din cele mai contestate privatizari din Romania si a avut loc in 2002, dupa peste un an de amanari si scandaluri. In final, Marco International a cumparat doar 10% din actiunile companiei, ajungand actionar majoritar pentru ca detinea deja un pachet mai mare de 40%. Statul nu a vandut atunci decat un pachet de 10% desi detinea 54,7% din companie, fiind diminuat ulterior printr-o majorare de capital de 45 de milioane de dolari. Modalitatea de privatizare a fost contestata pentru ca Alro era si este una din cele mai profitabile companii romanesti, analistii estimand ca statul ar fi putut vinde tot pachetul de 54% la un pret foarte bun. Oricum, Marco International si-a respectat pana in prezent obligatiile asumate prin contractul de privatizare iar Alro a fost ajutata substantial si de cresterea pretului aluminiului de pietele internationale in ultimul an.
ELECTRICA BANAT sI DOBROGEA. Finalizata saptamana aceasta, privatizarea celor doua filiale Electrica reprezinta prima decizie strategica majora a statului roman pe o piata reglementata cu puternica dimensiune sociala. Enel a platit 111,8 milioane de euro pentru 51% din actiunile celor doua companii si a promis ca va efectua investitii de 1 miliarde de euro in urmatorii 15 - 20 de ani. Efectul trecerii distributiei in maini private va avea un efect controlat asupra pretului energiei, fiind permise doar majorari de 4 - 5% pe an.
Ce mai e de vandut
BCR. In privatizarea Bancii Comerciale Romane s-a ajuns la o solutie de compromis in lipsa unui investitor strategic care sa preia banca. Statul a vandut in acest an un pachet de 25% din actiunile bancii catre Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si International Finance Corporation (IFC). Valoarea totala a tranzactie a fost de 222 milioane de dolari. Cum cele cinci societati de investitii financiare detin impreuna 30% din BCR capitalul bancii a devenit astfel majoritar privat. Statul si-a anuntat intentia de a mai scoate la vanzare un pachet de inca 25% din actiunile bancii. Obiectivul final al privatizarii este ca un pachet reprezentand cel putin 51% din capitalul social total al BCR sa fie vandut unui investitor strategic, institutie financiar-bancara internationala reputata sau catre un grup de investitori strategici din care sa faca parte cel putin o institutie financiar-bancara internationala de renume. Statul are dreptul sa rascumpere actiunile de la BERD si IFC in cazul in care va gasi un investitor strategic dispus sa rascumpere actiunile.
ELECTRICA. Privatizarea Electrica este in opinia specialistilor o afacere in valoare de peste un miliard de euro. Dupa vanzarea primelor doua din cele opt filiale Electrica, statul deruleaza procedurile de vanzare pentru alte trei distributii - Oltenia, Moldova si Muntenia Sud.
Ca pret de vanzare, specialistii afirma ca statul roman va incasa mai mult din urmatoarele tranzactii. In primul rand, pentru ca societatile din portofoliu sunt mai mari, iar apoi pentru ca experienta statelor din regiune ce au devenit membre ale Uniunii Europene arata ca pe masura ce vanzarea companiilor se apropie de data aderarii, creste atractivitatea si implicit pretul de vanzare.
Trecerea distributiei in proprietate privata va aduce investitori, care dupa modelul Enel, vor stopa in primul rand acumularea de arierate in sistem, curatind astfel sectorul energetic de ineficienta si neperformanta.
DISTRIGAZURI. Privatizarea distributiilor de gaze este programata sa se incheie pana la finele acestui an. Distributiile de gaze se afla de mai multa vreme intr-un blocaj financiar, cauzat de nivelul de datorii si de creante pe care le au de incasat, iar pe de alta parte, lipsa de lichiditati pune in pericol modernizarea propriei infrastructuri.
Majorarea tarifelor la gaze se va produce cu sau fara investitori privati in sector, dar administrarea unei afaceri destinate profitului de catre privati nu poate fi decat benefica. Liberalizarea pietei si crearea pietei unice europene va face ca piata romaneasca sa se apropie "din mers" de preturile practicate pe continent, dar si de rentabilitatea unei companii de gaze, inclusiv in termen de angajati. In plus, este posibila o rearanjare a portofoliului distributiei de gaze in urmatorii ani o data cu intrarea si a altor investitori in sector.
sorin.pislaru@zf.ro
adrian.mirsanu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
