Guvernatorul Mugur Isarescu are de ce sa fie ingrijorat, iar ieri, in prima iesire in public de cand euro a luat-o razna fata de dolar pe pietele internationale, nu s-a sfiit s-o arate. Dar inflatia potentiala nu este singura problema. Cresterea alerta a creditarii, in special a celei in valuta, iesirile de capital neinregistrate statistic sau scaderea rezervei valutare sunt semnale de alarma pentru banca centrala, careia ii ramane putin spatiu de manevra.
Cresterea euro a luat prin surprindere BNR, care nu luase in calcul in scenariile sale o asemenea ascensiune a monedei europene.
Depasirea pragului de 1,18 $ /euro creeaza riscuri care pot ameninta tinta de inflatie, drept pentru care BNR se gandeste la masuri de siguranta. Amplificarea efortului de sterilizare a excesului de bani din piata, inclusiv prin vanzari de valuta, a inceput deja. De asemenea, banca centrala a ridicat in aceasta luna dobanda de referinta, intentionand sa majoreze si dobanzile la depozitele atrase, pentru a salva cu orice pret tinta de inflatie.
"Balanta incepe sa incline spre a avea un impact inflationist decat unul neutru. Suntem foarte atenti ", a declarat Isarescu.
Guvernatorul spune ca in scenariile BNR s-a lucrat cu un curs de maximum 1,15 $/euro. "Noi credeam ca se opreste la 1,07 $/euro. Pana la 1,15 $/ euro impactul era pozitiv, prin stimularea exporturilor, insa peste acest nivel impactul nu mai e de neglijat", admite Isarescu.
Insa seful bancii centrale nu intrevede inca un pericol major.
"Cand am spus ca trecerea peste pragul de 1,15 $ ne deranjeaza, nu insemna ca explodeaza preturile", explica Isarescu.
Cresterile de preturi potentiale rezultate din actualizarea valorii accizelor la carburanti in euro nu mai pot fi compensate de scaderea dolarului, desi multe preturi la utilitati sunt legate de moneda americana.
Structura importurilor atenueaza, in opinia lui Isarescu, efectele inflationiste, intrucit o mare parte a marfurilor care provin din spatiul european sint bunuri de folosinta indelungata, cu pondere redusa -n cosul de produse dupa care se calculeaza inflatia.
"De la acest nivel al raportului euro/dolar, BNR a inceput sa fie mai atenta. Masurile de prudenta se vad in dobinzile practicate, care se situeaza peste 18%, desi in mai inflatia a fost in program, chiar sub prognoza", a mai spus oficialul bancii centrale.
Guvernatorul a aratat ca dobinzile inalte arata prudenta fata de un eventual impact inflationist al aprecierii euro peste nivelul asteptat.
In acest context, interventia bancii centrale vizeaza mentinerea rezervei valutare la nivelul actual. Isarescu a anuntat ca BNR nu va mai fi cumparator net de valuta, dar nici nu va utiliza rezerva decit in momentele in care interventia pe piata valutara va fi cea mai eficienta dintre pirghiile de interventie.
"Cautam un punct de echilibru. Dobinda joaca un rol important. Cu toate acestea, este o pirghie monetara imperfecta. In cazul deteriorarii contului curent ne vom focaliza mixul de politici pentru echilibrarea acestuia", a mai spus Isarescu.
Mesajul de mentinere a dobinzilor pasive ( pentru depozite) la niveluri real pozitive are in aceste conditii o dubla semnificatie. Pe linga necesitatea de a stimula cresterea in continuare a economisirii, a aparut si nevoia de a evita migrarea capitalurilor in afara tarii.
Isarescu se asteapta ca, in cazul unui an agricol mai slab sa creasca importurile, cu influenta asupra deficitului comercial, dar si a inflatiei.
Ce spune Prognoza? "Seceta ne poate crea probleme, insa este devreme pentru o evaluare solida", a declarat pentru Ziarul Financiar Leonard Cazan, ministrul dezvoltarii si prognozei.
El spune ca inflatia pe luna mai are toate sansele sa se situeze sub tinta programata, in conditiile in care nivelul atins pe primele 20 de zile a fost de 0,3%.
Inflatia sub asteptari din aprilie si mai poate constitui o rezerva pentru un eventual puseu inflationist provocat de deprecierea puternica a leului fata de euro.
Isarescu spune ca viteza de crestere a creditului neguvernamental ar face "pielea de gaina" unui monetarist.
"Se pune problema cum sa cresti creditul fara sa dam in inflatie si fara sa acumulam credite neperformante. Nu este usor, dar se poate rezolva", a declarat guvernatorul. La o baza de plecare atit de mica, cresterea creditului nu este totusi foarte periculoasa, cu conditia sa se respecte normele prudentiale, mai spune Isarescu. In conditiile -n care veniturile de trezorerie -din arbitraj pe dobanzi sau curs-au scazut, bancile sunt acum presate sa faca bani din creditare. "Pentru bancile straine, care au o baza de capital solida, e o tendinta normala, mai ales ca actionarii ii trag de mana pe manageri sa creasca volumele si sa faca bani", a spus Isarescu.
Ponderea creantelor indoielnice si restante in capitalul propriu al bancilor a crescut in primul trimestru la 3,4%, fata de 2% la sfarsitul lui decembrie. Isarescu spune ca nu exista riscuri pana la limita de 5%.
FMI a avertizat constant asupra riscurilor pe care le implica in special cresterea alerta a creditului in valuta.
Dublarea deficitului comercial in aprilie nu il ingrijoreaza pe guvernator, care prefera sa ia in calcul cresterea cumulata pe patru luni a exporturilor, cu 10% in euro.
In ceea ce priveste scaderea rezervelor valutare cu aproape 500 de milioane de euro din mai, Isarescu a aratat ca pe linga un serviciu mai mare al datoriei externe, o influenta a avut-o si reusita partiala a Finantelor de a "rostogoli" (atragerea de finantare pentru a plati obligatii ajunse la scadenta) imprumuturile in valuta din piata interna.
"Nu vrem sa pierdem rezerva. Aceasta se va echilibra in iunie, cand vor intra banii din eurobonduri", a spus Isarescu.
Daca se va observa o deteriorare a contului curent, banca centrala ia in calcul fie focalizarea politicii pe aceasta problema, fie oprirea liberalizarii contului de capital, majorarea dobanzilor sau schimbarea intregului mix de politici economice.
In luna mai, BNR a rascumparat titluri de stat in valuta, emise de Ministerul Finantelor Publice pe piata interna, in suma de 133,8 milioane euro. De asemenea, banca centrala a vindut in piata valutara aproape 100 milioane de euro si a platit 121,8 milioane de euro in contul ratelor si dobinzilor scadente la datoria publica externa, directa si garantata de Ministerul Finantelor.
razvan.voican@zf.ro ; oana.nuta@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
