BNR nu are nici un nivel de curs de aparat, dar interventiile vor continua, chiar daca vor fi impredictibile. In decurs de doua zile, banca centrala a cumparat 600 de milioane de euro, reprezentand o simulare de iesiri de capital si totodata o ocazie pentru BNR de a realiza castiguri si a completa rezerva valutara.
Din aceasta suma atrasa marti si miercuri, circa 20% reprezinta operatiuni forward de cumparare-vanzare de valuta in scop speculativ, iar 60% au fost banii unor intermediari-banci si fonduri straine. Daca leul s-ar aprecia cu 15%, inflatia ar cobori la 4%, poate chiar 2-3%, insa nu ar fi o evolutie sustenabila. Oricum, tinta de 7% pe 2005 e certa. Orice cumparare de valuta va avea in principal un scop cantitativ, de a mentine o rezerva valutara echivalenta a cinci luni de importuri. Speculatorii straini stiu la ce curs intra in piata, dar nimeni nu le poate spune la ce curs vor iesi.
Astfel s-ar putea rezuma mesajele transmise ieri pietei de guvernatorul BNR Mugur Isarescu, in prima iesire publica pe anul in curs. El a facut comentarii ample asupra ultimelor miscari de pe piata valutara si a directiilor de evolutie pe anul in curs.
"BNR va interveni in continuare pe piata, dar mai putin frecvent si mai putin predictibil", a spus ieri guvernatorul.
Banca Nationala priveste in continuare cursul de schimb, dar nu are obiective definite de curs. "Scopul interventiilor este in principal cantitativ, pentru a mentine nivelul optim al rezervelor internationale la cinci luni de import".
In fata criticilor din ultima perioada privind politica de non-interventie a BNR pe piata valutara, guvernatorul aduce in sprijinul sau si textele de lege. "Conform legii de functionare a BNR, n-avem nici o obligatie legala sa mentinem un anumit obiectiv de curs, ci stabilitatea preturilor si un nivel optim al rezervelor internationale".
Pe langa aceste doua obiective de baza, exista si obiective subsidiare: mentinerea flexibilitatii cursului intr-un camp sustenabil, descurajarea influxurilor speculative si distribuirea mai rationala a castigurilor din piata valutara.
Aici Isarescu a intarit iarasi ideea ca nu exista un interval previzibil de evolutie a cursului. "Abia peste 4-5 ani vom fi nevoiti, ca sa trecem la euro, sa ne asumam un interval de plus/minus 15%. Pana atunci, campul acesta de sustenabilitate poate fi mai larg", a spus Isarescu.
Capitalurile care intra sunt partial speculative, afirma guvernatorul BNR. Isarescu a avansat chiar o explicatie pentru febra preturilor de pe piata imobiliara: "Nu este exclus ca jumatate din acesti bani sa fie investiti in imobiliare" . Celelalte fluxuri vin pe piata monetara, atrase de dobanzile mari, si pe bursa.
Guvernatorul BNR afirma ca fluctuatiile bruste de curs cum au fost cele din aceasta saptamana sunt necesare pentru a "descuraja" speculatorii. "Stim ca cei care vin iti fac un calcul simplu, de dobanda si curs, dar vrem sa le aratam ca trebuie sa ia in calcul faptul ca acest curs poate fluctua cu 10% in jos sau in sus".
"Ei stiu la ce curs intra, dar nimeni nu le poate spune la ce curs vor iesi ei si bancherii romani care eventual joaca cu ei", a spus Isarescu.
"Interventia masiva de pe piata facuta in aceasta saptamana a avut doua scopuri: ca sa se vada cu ce ne luptam si ca sa se vada ce miscari posibile sunt pe piata. Daca BNR a cumparat, e ca si cum ar fi iesit investitori speculatori, asa ca vedeti cat poate fi creste cursul ca urmare a unor achizitii masive. Miscarea a aratat ca daca investitorii vor pleca brusc, miscarea cursului le va anihila castigul".
Mugur Isarescu spune ca sume de 5 mld. euro nu au unde "sa coboare" in piata. "Nu trebuie sa ne speriem. Ei vor sa vina, dar le va veni greu".
Guvernatorul a folosit concepte sociologice pentru a caracteriza protestele din media privind pierderile provocate de scaderea euro. "Este vorba de asimetria zgomotului: cei care pierd fac zgomot, chiar daca sunt mai putini, iar cei care castiga tac".
De asemenea, Isarescu a mai spus ca cei care se plang de actuala evolutie a euro trebuie sa priveasca in urma si sa ia in calcul cat de mult s-a depreciat leul fata de anii anteriori.
"Sa lucram cu medii, nu cu extreme", a spus Guvernatorul. Intr-adevar, in 2004 cursul mediu leu/euro a fost de 40.532 lei, in crestere cu 8% fata de 37.556 lei in 2003, chiar daca 31 decembrie/3 decembrie euro a scazut de la 41.117 lei la 39.663 lei.
Astfel, la o inflatie an la an (nu decembrie la decembrie) de 11-12% in 2004, aprecierea reala a leului a fost de 4% in 2004, aproape de anii anteriori.
Rezultatul interventiilor de marti si miercuri ale BNR a fost aprecierea cursului leului cu circa 2.700 de lei fata de moneda europeana si cu 2.300 de lei fata de cea americana.
Potrivit lui Isarescu, banca centrala a cumparat, marti, in nume propriu, circa 250 de milioane de euro. Miercuri, BNR a intervenit prin intermediari, cumparand 350 de milioane de euro.
Raportul oficial al euro atinsese, luni, un minim al ultimilor doi ani, de 35.515 lei.
"Exportatorii care au vandut valuta reprezinta numai 15%, si este pacat ca acestia nu opereaza cu tranzactii la termen care sa le aduca un castig. Mesajul pentru mediul de afaceri este sa lucreze mai mult cu bancile, iar pentru banci sa ofere consultanta firmelor", a spus Isarescu.
Oficialul BNR apreciaza ca operatiunile speculative si de acoperire a riscului reprezinta in pietele dezvoltate stabilizatorii interni ai pietei valutare.
"Piata s-a obisnuit sa fie dirijata. Nu-i criticam pe speculatori, pentru ca ei fac ceea ce va constitui mai departe stabilizatorii interni ai pietei. Prin astfel de operatiuni ecartul de variatii se va reduce", a explicat Isarescu.
Oficialul BNR aminteste ca banca centrala a cumparat anul trecut peste trei miliarde de euro din piata valutara, ceea ce arata ca nu a contribuit in mod decisiv la aprecierea leului.
Totodata, Isarescu sustine ca exporturile continua o schimbare in structura si estimeaza pentru acest an o crestere a acestora de cel putin 10%.
Potrivit guvernatorului BNR, la nivelul bancii centrale nu exista un obiectiv definit de curs de schimb, iar prin interventii se urmareste doar constientizarea pietei catre un camp de variatii.
"Pentru perioada urmatoare puteti sa va asteptati la interventii in orice nivel al cursului. O spun clar: BNR nu are nici un nivel de curs de aparat", a adaugat pierd mizand pe diferentialul de dobanda", spune Isarescu.
Totodata, oficialul bancii centrale a anuntat ca interventiile in piata valutara vor avea si un profil speculativ pentru BNR, care este decisa sa distribuie intr-un mod mai echitabil pierderile si castigurile din tranzactionarea pe cursul de schimb.
"Suntem o banca si nu o institutie de acumulare de pierderi. Pana acum, eventualele pierderi se acumulau la BNR si toate castigurile se distribuiau intre banci si capitaluri speculative. BNR anunta ca aceasta regula dispare", a declarat guvernatorul BNR.
Tinta de 7% e sigura
Tinta de inflatie de 7% pentru sfarsitul acestui an va fi atinsa, intrucat aprecierea leului nu va permite producatorilor interni sa ridice prea mult preturile, iar Guvernul s-a angajat sa limiteze deficitul bugetar la 0,4-0,5% din PIB, a declarat, guvernatorul BNR.
"Daca leul s-ar aprecia cu 15%, asa cum estimeaza unii analisti, va garantez ca inflatia ar cobori la 4%, poate chiar 2-3%. Nu este o o evolutie sustenabila. Inflatia va fi de 7% cu toate majorarile de accize, iar dobanzile vor cobori urmand trendul dezinflatiei, cu o anumita intarziere", a spus guvernatorul BNR.
Oficialul bancii centrale a anuntat ca BNR va face cunoscuta, in urmatoarele trei saptamani, banda de variatie a indicatorului de inflatie.
In acelasi timp, BNR a revizuit anticipatiile privind intreruperea procesului dezinflationaist in primul trimestru din 2005, intrucat unele majorari la preturile administrate au fost amanate.
Isarescu a mai spus ca rectificarea bugetului de stat, programata pentru luna martie, va porni de la un curs mediu de schimb pentru 2005 de aproximativ 39.000 de lei/euro, cu 4% mai jos fata de cursul mediu de anul trecut.
Mi se pare corecta impozitarea cu 16%
BNR sustine politica fiscala a Guvernului privind introducerea cotei unice de impozitare si taxarea la un nivel egal a tuturor castigurilor din piata bancara, piata de capital si imobiliara, a declarat guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu.
"As putea sa fiu putin deranjat de impozitarea dobanzilor, dar a impozita cu 16% toate veniturile da coerenta sistemului. Sunt perfect de acord cu acest sistem si imi exprim increderea in pachetul economic negociat cu FMI", a adaugat seful bancii centrale.
In opinia guvernatorului BNR, decizia de a aplica relaxarea fiscala a fost una dificila, intrucat posibilitatile de compensare erau extrem de reduse.
"Mersul pe aceasta punte ingusta dadea o marja de manevra redusa si a fost greu sa se gaseasca solutii", a mai spus Isarescu.
De asemenea, Isarescu apreciaza ca un nivel al deficitului de cont curent de 7% va fi sustenabil.
sorin.pislaru@zf.ro ; razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
