Consiliul de Administratie al BNR a hotarat in ultima sa sedinta reducerea cu 1,25 puncte procentuale a dobanzii indicative de politica monetara, pana la 14,5%.
Acesta reprezinta cel mai mare pas de scadere a dobanzii facut de banca centrala de la inceputul acestui trend, in luna iunie a anului trecut. In decurs de 10 luni, dobanda BNR a coborat cu 6,75 puncte procentuale, insa incepand din ianuarie 2005 aceasta a ramas din ce in ce mai mult in urma dobanzii platite efectiv de banca centrala la depozitele atrase de la bancile comerciale si care a alunecat mult mai repede ca urmare a lichiditatii mari a pietei.
In aceste conditii, BNR a hotarat luna trecuta sa nu se mai refere in deciziile sale la dobanda de interventie, ci la o asa-numita "dobanda de politica monetara".
Ca atare, se poate spune ca in prezent dobanda de politica monetara a ajuns la 14,5%, in timp ce dobanda efectiva la care BNR intervine pe piata monetara este de circa 8,8%, avand in vedere nivelul inregistrat in operatiunile de sterilizare de vinerea trecuta. Asadar, decizia de reducere a dobanzii de politica monetara nu reprezinta decat un pas marunt de apropiere a celor doua rate, fara a avea o semnificatie practica deosebita pentru piata.
"Dobanda de politica monetara reprezinta un plafon maxim, adica in operatiunile de piata ale BNR nu se poate urca peste acest nivel, dar daca conditiile pietei permit atragerea de depozite si la 9%, pentru ca este exces de lichiditate, aceea este dobanda de interventie efectiva", explica pentru ZF Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.
El atrage atentia asupra confuziilor care inca au loc intre dobanda de politica monetara si dobanda de referinta a BNR - 10,75% pentru luna martie.
"Dobanda de referinta nu este stabilita de banca centrala, ci calculata. Nu este dobanda de politica monetara, ci joaca rolul de dobanda legala, fiind folosita in solutionarea litigiilor privind diferite tranzactii comerciale", precizeaza Vasilescu.
Tendinta de scadere a randamentelor oferite la licitatiile BNR de atragere a excesului de lichiditate in lei este mentionata in comunicatul BNR privind decizia de reducere a dobanzii de politica monetara. "Aceasta tendinta se justifica in masura in care piata bancara valideaza evolutia inflatiei interne si se pozitioneaza pe paliere consistente cu etapa urmatoare a liberalizarii tranzactiilor de capital", se arata in comunicat.
Cu toate acestea, BNR a hotarat sa pastreze o abordare prudenta in reducerea ratei dobanzii de politica monetara, avand in vedere "necesitatea mentinerii consistentei intre politica monetara antiinflationista si liberalizarea tranzactiilor de capital".
In aceste conditii, ar ramane ca apropierea dintre dobanda de politica monetara si cea validata de piata sa se produca treptat, "pe masura ce procesul de dezinflatie si mixul de politici economice adoptate de autoritati vor ajunge la obiectivele stabilite".
Mentinerea unui ecart de aproape sase puncte procentuale intre dobanda de politica monetara si dobanda de interventie folosita in operatiuni curente va permite si eventuale oscilatii in sus ale acesteia din urma, fara ca BNR sa fie nevoita sa semnalizeze o incordare a politicii monetare. In ultima perioada, banca centrala a preferat sa lase din ce in ce mai multa lichiditate in piata, ceea ce a grabit scaderea dobanzilor in lei, atat la credite, cat si la depozite.
O revenire pasagera a dobanzilor ar fi posibila in conditiile in care BNR considera ca majorarea preturilor la energie si cresterea accizelor pentru alinierea la standardele UE vor avea un impact temporar negativ asupra preturilor la consumator. Cu toate acestea, Consiliul de Administratie al BNR apreciaza ca tinta pentru inflatie, de 7% in 2005, este realista in conditiile mentinerii unui mix de politici economice adecvat si ale indeplinirii obiectivelor asumate prin calendarul aderarii la Uniunea Europeana. BNR apreciaza ca procesul de dezinflatie este consolidat, cresterea preturilor cu 0,6% in luna februarie mentinand rata cumulata a inflatiei pe 12 luni sub 9%.
Banca centrala considera ca efectele remanente ale majorarii deficitului bugetar in lunile noiembrie si decembrie 2004, cresterea accentuata a veniturilor disponibile ale salariatilor si societatilor comerciale in ultimele luni, precum si tendinta de scadere nominala a dobanzilor la depozitele bancare au fost compensate de per-formanta buna a bugetului consolidat in primele luni ale anului, de cresterea productiei, a productivitatii muncii, precum si de tendinta de apreciere a cursului valutar.
In acest context, in urma consultarilor tehnice cu reprezentantii Comisiei Europene, care au avut loc la Bruxelles, BNR a definit continutul masurilor de salvgardare ce pot fi impuse in cadrul procesului de finalizare a liberalizarii progresive a tranzactiilor de capital. Masurile de salvgardare ar putea fi activate in situatia aparitiei unor fluxuri excesive de capital pe termen scurt, daca magnitudinea lor ar genera dezechilibre ale balantei de plati sau ar conduce la perturbari severe ale politicii monetare si de curs, reflectate in special in variatii substantiale ale lichiditatii interne.
Rata inflatiei de 0,6% din februarie care a dat curaj BNR sa scada dobanda de politica monetara a ramas la un nivel jos in primul rand pe baza scumpirii "zero" a marfurilor nealimentare. In schimb, tarifele serviciilor au crescut cu 2,5% in februarie fata de ianuarie, acumuland o crestere de 10,2% pe ultimele 12 luni, fata de 8,9 indicele general al preturilor. Cel mai mult au crescut in februarie tarifele la telefon, cu 6,4%, urmate de apa, salubritate, cu 2,7%. Rata medie lunara a inflatiei pe primele doua luni din 2005 este de 0,7%, fata de 0,9% anul anterior. Media de 0,7% este mult prea mare pentru obiectivul de 7% inflatie pe 2005. Pentru atingerea acestei tinte, este nevoie de o medie de 0,4% in lunile urmatoare. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
