Prima pagina

Fabricile din Bucuresti stau cu banii in curte

30.04.2003, 00:00 37

Capitala este impanzita de hale industriale, fie ele dezafectate sau inca in uz. Pe langa aceste spatii, fostele intreprinderi de stat dispun si de imense parcele de teren, care nu mai au in prezent nici o utilizare. Proprietarii insa nu utilizeaza acest potential fie din cauza cererii scazute, fie din cauza ca nu cunosc "averea" pe care o detin.
"Spatiile industriale se vor dezvolta puternic in urmatorii ani, iar investitorii care au cumparat intreprinderile de stat vor avea numai de castigat de pe urma acestora", spune Alexandru Nitescu, directorul departamentului de proiecte si investitii al companiei imobiliare Regatta.
Unii analisti afirma chiar ca sunt cateva fabrici care au fost cumparate special pentru activele (terenuri si hale) pe care le detin, investitorii fiind prea putin interesati de obiectul principal de activitate al acestora. Doua astfel de cazuri sunt Granitul si fabrica de lapte din Militari. Astfel, la Granitul se construieste primul hipermarket al Cora din Romania, iar, potrivit unor surse din piata, al doilea Cora va fi construit pe spatiul fostei fabrici de lapte, care a fost demolata incepand cu anul trecut.
Pe de alta parte, analistii afirma ca proprietarii pastreaza activele, incercand uneori sa obtina un venit minim de pe urma lor, in asteptarea unei evolutii favorabile a pietei. Astfel, costurile de intretinere sunt foarte mici, dar perspectivele unei dezvoltari de mare amploare in zona, cum ar fi constructia unui hipermarket sau a unei autostrazi, ar putea creste valoarea proprietatilor de cateva ori.
Cateva companii private au anuntat deja planuri de dezvoltare a terenurilor pe care le au. Astfel, producatorul de medicamente Sicomed are in proprietate aproximativ 40 de hectare de teren, din care intentioneaza sa mai foloseasca doar trei, odata cu restructurarea operatiunilor. Compania intentioneaza sa valorifice in urmatorii ani suprafata nefolosita, fie prin inchiriere, fie prin vanzare.
Terenul se afla in partea sudica a Bucurestiului, pe soseaua Theodor Palady, aproape de zona de iesire a viitoarei autostrazi Bucuresti - Constanta. Managerii Sicomed mizeaza, de asemenea, pe faptul ca, din 2005, vehiculele de transport cu capacitate mare nu vor mai avea voie sa treaca prin Bucuresti.
"Terenul nostru ar putea fi folosit astfel pentru constructia de depozite pentru marfuri. Nu ne grabim insa sa vindem, pentru ca preturile sunt inca mici, 4-5 dolari/metru patrat, iar investitia pe care ar trebui sa o facem pentru amenajarea terenului - doua milioane de dolari nu se justifica", a declarat Klaas Postema, director general al Sicomed.
La preturile actuale, Sicomed ar incasa aproximativ 1,8 milioane de dolari pentru vanzarea terenului. "Ne asteptam ca in urmatorii ani, preturile sa creasca pana la 15-20 de dolari/metru patrat, ceea ce ar ridica valoarea terenului la 5-7 milioane de dolari", a estimat Postema. Sicomed valoreaza acum la bursa 24 milioane $.
O alta companie romaneasca importanta care vrea sa intre in afaceri imobiliare este Policolor Bucuresti, ale carei capacitati de productie se afla tot pe bulevardul Theodor Palady, langa Sicomed.
Producatorul de vopsele dispune in prezent de aproximativ 12 hectare de teren libere, pe care exista si cladiri ce nu vor mai fi folosite din cauza restructurarilor de productie operate in ultimii ani.
"Unul dintre obiectivele noastre pentru 2003 este si stabilirea unei strategii pentru valorificarea acestor terenuri si cladiri. Ne gandim in primul rand la vanzare sau inchiriere, in perspectiva unei cresteri a valorii proprietatilor in zona Pallady", a spus Ion Florescu, presedintele Consiliului de Administratie al Policolor. Policolor are o capitalizare bursiera de 9 milioane $.
Si conducerea Policolor mizeaza pe dezvoltarea infrastructurii de transport in zona, concomitent cu avansul lucrarilor la autostrada Bucuresti-Constanta.
In cazul unor alte intreprinderi, veniturile obtinute din activitatea de baza sunt mai mici decat valoarea care ar fi obtinuta daca ar fi vandute terenurile si halele nefolosite. Insa pana acum, pe piata nu s-au tranzactionat prea multe astfel de proprietati.
"Pe de-o parte sunt clauze din contractul de privatizare, care nu permit cumparatorului sa instraineze activele timp de cativa ani, iar pe de alta parte, aceste spatii nu-i costa mai nimic pe proprietari, care asteapta sa le creasca valoarea", explica Nitescu.
"Multe locatii, mai ales cele situate in zonele semicentrale ale Bucurestiului (cum ar fi zona trafic greu - n.r.), au venituri din chirii, mici dar sigure, si pe proprietari nu ii intereseaza inca sa vanda", spune si Mihnea Serbanescu, directorul general al companiei imobiliare DTZ Echinox.
Cererea nu este inca prea mare, dar cum analistii estimeaza ca in urmatorii ani in Capitala nu vor mai ramane prea multe terenuri libere, investitorii vor cauta sa cumpere hale si terenuri industriale pe care sa le dezvolte, fie pentru constructia de locuinte, fie pentru dezvoltari imobiliare de mare amploare, cum ar fi complexuri comerciale sau parcuri logistice. "In viitorul apropiat, se va dezvolta orice teren ieftin si de mare suprafata, pe care pot fi construite case unifamiliale sau depozite si alte constructii industriale", este de parere Dragos Dragoteanu, proprietarul agentiei imobiliare Euroest.
"Dezvoltarea puternica va fi in urmatorii doi ani mai ales pe partea de retail si pe segmentul rezidential. Cel mai repede se vor dezvolta spatiile industriale centrale si semicentrale, care vor fi folosite in special pentru complexuri comerciale", adauga Nitescu de la Regatta. bogdan.neagu@zf.ro ; laurentiu.ispir@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO