S-a intors roata: banii din visterie ii permit Ministerului Finantelor sa strambe din nas la ofertele de dobanda facute de banci la licitatiile de titluri de stat, sa extinda din mers scadentele la care se imprumuta, si toate acestea fara a mai fugi pe pietele externe de capital pentru a scapa de dobanzile mari cerute de bancile autohtone.
Cu incasari bugetare in crestere constanta si un trend general de scadere a dobanzilor, Finantele se vad in pozitia de a incerca reluarea strategiei de finantare a deficitului bugetar si a datoriei publice prin emisiuni de titluri de stat cu scadente din ce in ce mai lungi, specifice pietelor financiare mature. Si astfel, Trezoreria statului tinde spre usurarea efortului rambursarilor, cu plati mai lejere, evitand presiunile de conjunctura.
Chiar daca bancile nu se inghesuie sa-si imobilizeze lichiditatile pe doi ani in loc de sase luni, de exemplu, Ministerul Finantelor le restrange din start alternativa scadentelor scurte prin programul lunar al emisiunilor de titluri. Asa cum este cunoscuta istoria de instabilitate a pietei romanesti, chiar si doi ani poate fi considerat un termen lung, iar incercarea de a forta extinderea scadentelor ramane un test major de credibilitate si predictibilitate, similar celui al mentinerii tendintei de scadere a inflatiei. Cert este ca mai multe categorii de investitori, incepand cu societatile de asigurare, resimt nevoia de a-si asigura randamente sigure pe termene din ce in ce mai lungi.
Optimismul managerilor Trezoreriei statului merge pana la a planui testarea apetitului pietei pentru obligatiuni de stat cu scadenta la cinci ani si dobanda fixa pana la sfarsitul acestui an. Oficialii Finantelor spun ca, deocamdata, vor continua ofertele de obligatiuni pe cinci ani cu rata dobanzii indexabila la inflatiei. Acestea nu s-au mai bucurat insa de succes in ultima vreme, piata cerand marje mai mari de cinci puncte peste inflatia anticipata.
Dupa o intrerupere de 14 luni, Ministerul Finantelor a acceptat saptamana trecuta sa imprumute bani de pe piata interna la o scadenta de doi ani, reusind sa obtina o dobanda maxima de 13,95% pe an. Nivelul a fost aproape acelasi din iulie 2003, cand s-a frant curba randamentelor pentru aceasta scadenta.
In luna iulie 2004, au fost adjudecate dupa o lunga intrerupere si primele obligatiuni de stat cu scadenta la trei luni, pentru o dobanda de 13,90%. De atunci au mai fost acceptate numai doua licitatii, dobanda coborand simtitor pana la 13,15% pe an.
In acelasi timp, Finantele au anulat chiar in cursul lunii emisiuni programate de certificate de trezorerie cu scadente de pana la un an, anuntand in schimb noi emisiuni de obligatiuni pe doi si trei ani.
Cat despre finantarea de pe pietele externe, atat de imbratisata anul trecut de Ministerul Finantelor de dragul unui cost considerat mai scazut, lansarea unei noi emisiuni de euroobligatiuni este amanata pentru anul viitor. Si astfel, dupa patru ani consecutivi in care s-a luptat sa revina pe pietele externe, Romania renunta la a-si imbogati portofoliul de instrumente in 2004, lasandu-i pe investitori sa se joace cu titlurile vechi.
Pe ce se bazeaza Ministerul Finantelor in aceasta strategie? Dupa sapte luni din acest an, deficitul bugetar nu depasea 0,1% din PIB (2.930 mld. lei), in scadere cu o jumatate de punt procentual fata de sfarsitul semestrului I. Mai mult, soldul primar al bugetului general consolidat, care exclude cheltuielile aferente dobanzilor la datoria publica, s-a mentinut pozitiv, la 0,8% din PIB, pe seama imbunatatirii colectarii veniturilor la bugetul de stat si cel al asigurarilor de somaj.
In conditiile in care guvernul urmeaza sa adopte o a doua rectificare bugetara in sensul reducerii deficitului programat la 1,64% din PIB, devine evident ca nevoile Trezoreriei statului sunt in scadere. Plusul de bani vine si dintr-o crestere economica estimata recent la 7,5% din PIB, cu doua puncte peste prognoza initiala, la care se adauga incasarile din privatizare (chiar daca grosul de la Petrom vine de-abia anul viitor).
Iar cererea scazuta, incurajeaza firesc o scadere a pretului la care Finantele se imprumuta de pe piata interna. Astfel, la ultima emisiune de titluri cu scadenta la un an la care au mai luat bani a consemnat scaderea dobanzii maxim acceptate sub nivelul de 16% pe an.
Sigur ca bancile nu au privit cu ochi buni revenirea la practica respingerii sistematice a ofertelor la licitatiile de titluri de stat cu scadente scurte, care a culminat cu anularea pur si simplu a emisiunilor anuntate si le-a pus in situatia de a-si bate capul pentru plasarea lichiditatilor alta data absorbite de titluri. Noroc cu debuseul pe care il constituie certificatele de depozit ale BNR, pe trei luni (18,5% dobanda, cu doua puncte peste cea oferita de Finante), dar si pe sase luni inca in stadiul de proiect. Si, desigur, cu creditarea, care se pregateste de un nou elan, dupa ce marii jucatori au inceput sa coboare dobanzile.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
