Scaparea de sub control a deficitului comercial, amplificat de importurile masive finantate din credite, si aprinderea inflatiei, sunt cele mai mari riscuri generate de ambalarea la maximum a motoarelor creditarii, de la inceputul anului.
Expertii Fondului Monetar International vin sa discute in aceasta saptamana la Bucuresti, printre altele, masurile propuse de autoritati pentru a tempera cresterea creditului si a acoperi efectele negative provocate de accelerarea creditarii. Viteza peste asteptari este unul din principalele derapaje de la tintele stabilite pentru jumatatea anului prin ultimul memorandum suplimentar aprobat de boardul Fondului in luna mai.
Peste doua miliarde de dolari. Atat au creditat in plus bancile de pe piata romaneasca, fata de acum un an, ajungand la un portofoliu de peste 6,5 miliarde de dolari.
Nu valoarea impresioneaza, pentru ca baza de pornire este oricum mica, ci viteza de crestere: 52% intr-un an pentru creditul neguvernamental in lei, respectiv 14% pentru creditul in valuta. Doar in luna mai cresterea in termeni reali a creditului in lei a fost de 8,8% comparativ cu mai 2002
In plus, ponderea dominanta in totalul creditelor continua sa fie detinuta de creditul in valuta, ceea ce mareste vulnerabilitatea debitorilor la desele fluctuatii ale cursurilor de schimb.
O pondere importanta in cresterea creditului in lei vine din imprumuturile pentru consum si din creditul ipotecar, insa chiar si asa nivelul este inca nesemnificativ fata de potentialul pietei de retail.
Inca acum o luna, guvernatorul BNR Mugur Isarescu afirma ca viteza de crestere a creditului neguvernamental ar face "pielea de gaina" unui monetarist.
"Se pune problema cum sa cresti creditul fara sa dam in inflatie si fara sa acumulam credite neperformante. Nu este usor, dar se poate rezolva", declara guvernatorul.
In luna mai, motorul creditarii s-a ambalat si mai mult. FMI vine sa vada ce solutii de rezolvare are banca centrala.
Intrebat care este situatia inceplinirii preconditiilor stabilite prin ultimul memorandum suplimentar, ministrul finantelor Mihai Tanasescu a mentionat in primul rand "mici probleme legate de creditul neguvernamental, care tin de politica monetara a bancii centrale".
Autoritatile se asteptau ca reglementarea mai stricta in domeniul provizionarii creditelor, aplicata din ianuarie 2003, sa ajute la moderarea cresterii creditului, ceea ce nu s-a intamplat.
Ar fi fost si greu. Ani de zile, creditul a fost fruct oprit pentru majoritatea romanilor, care au tot amanat sa-si cumpere o masina noua, sa-si innoiasca aparatura electrocasnica, ca sa nu mai vorbim de casa, cu ochii pe dobanzile care intarziau sa scada. Asa incat, in momentul in care acestea au coborat sub 25% la lei, respectiv sub 10% la valuta, era normal ca cererea de credite sa creasca spectaculos.
Solutii posibile pentru atenuarea efectelor negative ale accelerarii creditarii? Varianta ideala ar fi ca lucrurile sa se regleze din mers, prin semnale verbale transmise de BNR. Problema este in ce masura acestea vor fi preluate de piata. "In ultima vreme s-a vazut ca sistemul bancar a invatat sa asculte", spune analistul financiar Aurelian Dochia. Astfel, dobanzile la depozite, coborate prea rapid de banci, au revenit usor, fara ca BNR sa ia masuri de presiune.
In ultimul memorandum, la recomandarea expertilor FMI, BNR s-a angajat ca, daca va fi necesar, va avea in vedere, in cursul anului, cresterea cerintelor de capital pentru imprumuturile in valuta.
Inasprirea conditiilor de creditare este luata in calcul si in situatia in care se ajunge la concluzia ca presiunea cresterilor salariale ameninta sa aprinda inflatia.
In mod direct, cresterea creditului se tempereaza prin majorari ale rezervei minime obligatorii, care se transmit in majorari de dobanda, banca centrala nedispunand de un instrument puternic al dobanzii de referinta atat timp cat se afla in pozitia de debitor net fata de sistemul bancar. La randul sau, deficitul comercial se rezolva prin apasare pe pedala deprecierii monedei nationale. Cresterea cursului ar avea insa un efect marginal asupra creditului, vizand in principal, pe langa descurajarea importurilor, reducerea creditului in valuta. Ideala ar fi insa gasirea unui mix de politici, care sa atinga mai multe tinte.
"Instrumentul cel mai eficient ar fi cresterea dobanzii. BNR deja mentine o rata inalta, net diferita de ceea ce incearca Ministerul Finantelor in piata", spune analistul financiar Aurelian Dochia.
O crestere a dobanzilor la credite, dupa ce au scazut atat de greu, ar reprezenta un semnal cat se poate de prost in ceea ce priveste coerenta politicii monetare.
Riscurile ca accelerarea cresterii creditului sa se transmita in majorarea deficitului comercial, respectiv intr-o posibila crestere a inflatiei reprezinta doua preocupari importante pentru banca centrala, spune Valentin Lazea, economistul-sef al BNR.
"Cresterea deficitului comercial in luna mai este un semnal <pre-ingrijorator>. Semnalul de alarma trebuie insa tras din timp", afirma Lazea.
In primele cinci luni ale anului, importurile au crescut cu 36,4% in dolari (10,9% in euro), fata de aceeasi perioada a anului trecut.
"Avem o accelerare a importurilor pe fondul cresterii creditului neguvernamental. Sunt doua informatii pe care nu putem sa nu le punem cap la cap", spune Valentin Lazea.
Cresterea anuala a creditului a fost in 2002 de aproximativ 33% in termeni reali, fiind dominata de creditarea in valuta, in conditiile in care imprumutatii au continuat sa creada ca riscul deprecierii cursului de schimb nu acopera in totalitate diferenta dintre dobanzile la creditele in lei si cele in valuta. Pe termen mediu, pot aparea insa probleme generate de o depreciere neasteptata a leului, moment in care riscul cursului de schimb al imprumutatului poate fi transformat in riscul de creditare al bancii.
Toata primavara, BNR a indemnat bancile sa creasca rapid creditul, mai ales ca sunt destui bani pe piata, cu toata actiunea de sterilizare a bancii centrale. Insa numai in conditii prudentiale.
In prezent, ponderea creditelor acordate clientilor nebancari se apropie de 40% din totalul activelor bancare.
O misiune a FMI soseste in aceasta saptamana la Bucuresti pentru ceea ce ar trebui sa fie ultima evaluare a acordului stand-by care urmeaza sa se incheie la jumatatea lui octombrie.
Ministrul finantelor Mihai Tanasescu spune ca la capitolul preconditii stabilite pentru jumatatea anului exista probleme legate de cresterea creditului neguvernamental si de ratele de incasare a facturilor la furnizorii de utilitati, in special la Termoelectrica.
Este vorba insa si de intarzieri in programul de restructurare, disponibilizari si privatizare. Tocmai de aceea, guvernul pregateste deja un nou memorandum suplimentar de politici economice, in care sa includa masuri pentru indeplinirea angajamentelor nerespectate.
Expertii FMI urmeaza sa analizeze proiectul autoritatilor de inghetare a datoriilor acumulate la buget de 91 de companii, pentru oprirea acumularii de noi arierate. De asemenea, vor fi discutate proiectul de buget pe 2004, bugetul rectificat pe anul in curs, precum si noul instrument de cooperare care va fi folosit dupa expirarea actualului acord stand-by.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
