Prima pagina

Franciza, mana in mana cu noii retaileri

16.02.2004, 00:00 28



Dezvoltarea in ultimii ani a aglomerarilor comerciale pe piata romaneasca a adus in prim plan un fenomen strain multora dintre romani, dar intalnit pe scala larga in tarile dezvoltate - franciza. Fie ca este vorba de mall-uri sau de galerii comerciale dezvoltate pe langa un hypermarket, elementul comun sunt magazinele dezvoltate in sistem franciza.



Daca in anul 2000 existau aproximativ 35 de marci venite intrate prin franciza pe piata romaneasca, in prezent numarul acestora a ajuns la peste 100, apreciaza Asociatia Retelelor de Franciza din Romania (ARFR), organizatie proaspat infiintata, care grupeaza o parte din francizorii si francizatii de pe piata romaneasca.



Numarul acestora va exploda in viitor, pe masura ce tot mai multe centre comerciale se vor dezvolta. Numai anul acesta trei hypermarketuri (si galerii comerciale, implicit) si un complex comercial de tip mall sunt asteptate sa fie deschise. Aceasta inseamna de fapt o dublare a numarului de astfel de aglomerari comerciale existent in prezent pe piata romaneasca, deci si o extindere puternica a magazinelor in franciza.



Carrefour va deschide la sfarsitul acestei luni un hypermarket in zona de este a orasului Bucuresti, iar in a doua parte a anului unul la Brasov, in timp ce Cora va deschide un hypermarket in zona de vest a Bucurestiului. Tot in zona de vest a capitalei va fi deschis si Plaza Romania, al doilea complex comercial de tip mall dupa Bucuresti Mall, operat de turcii de la Anchor Grup.



Cum majoritatea retelelor internationale de comert a ales Bucurestiul ca destinatie initiala pentru intrarea pe piata romaneasca, francizele nu puteau face exceptie.



"Cu toate ca peste 70% din marcile intrate in sistem franciza sunt amplasate in Bucuresti, cercetarile releva faptul ca franciza a patruns si in alte mari orase ale tarii. Preferand localitatile cu peste 100.000 locuitori, francizorii si-au dezvoltat retelele de franciza in orase ca Timisoara, Constanta, Brasov, Ploiesti si Sibiu" sunt de parere reprezentantii ARFR.



Cei mai activi investitori in deschiderea de magazine in sistem franciza din Romania au fost de-a lungul timpului grecii. Marks & Spencer, Lacoste sau Nike sunt doar cateva marci reprezentate pe piata romaneasca prin magazine in sistem franciza operate de investitori greci. Acestia nu sunt singurii insa. Magazinele de articole pentru copii Z si Orchestra sunt la randul lor prezente pe piata romaneasca prin francize, la fel ca si multe dintre restaurantele de tip fast-food amplasate in cadrul aglomerarilor comerciale.



In aceste conditii, tot mai multi investitori incep sa realizeze avantajele cumpararii unei francize pentru o marca recunoscuta.



Schema este simpla si are in principiu avantaje pentru ambele parti. Francizorul, adica cel care acorda unui investitor (francizat) dreptul de folosinta asupra unei anumite marci, castiga prin faptul ca se extinde intr-o anuita zona sau tara fara a cheltui vreun ban. Mai mult, in functie de performantele francizatului, sumele incasate de francizor pot fi considerabile.



De partea cealalata investitorul are avantajul ca nu este nevoit sa ia o afacere de la zero si sa investeasca in dezvoltarea unei anumite marci, ci, pentru cateva zeci de mii de euro, poate folosi nume de marci recunoscute la nivel mondial. Astfel, una este sa operezi un restaurant de care nu a auzit nimeni, si alta este ca restaurantul sa se numeasca KFC sau Pizza Hut.



Nu doar strainii pot acorda francize. In ultima perioada, sutin reprezentantii ARFR, o parte dintre societatile romanesti au inceput sa isi dezvolte propria retea in regim de franciza. Este cazul unor comapnii precum Smartree (in domeniul outsourcing), Coco-Rico (pui congelati sau proaspeti), Cris-Tim, (mezeluri si produse alimentare) sau Angst (produse alimentare). ionut.bonoiu@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO