Angajarea inginerilor romani pentru proiectare arata calea de dezvoltare a economiei romanesti
Gigantul industrial american Honeywell, cu afaceri de 22 mld. $, a anuntat infiintarea unui Centru de Inginerie al grupului la Bucuresti. Centrul, unde vor lucra pana la sfarsitul anului 25 de ingineri, va gandi solutii pentru automatizarea fabricilor americanilor din Estul Europei. Acesta este unul din putinele semnale care arata ca economia romaneasca merge pe drumul dezvoltarii prin cunoastere, in care cercetarea si dezvoltarea sa fie motorul de crestere. Deocamdata, cheltuielile la acest capitol arata o prapastie fata de Occident.
Decizia Honeywell de a plasa in Romania si o divizie de inginerie, cu oameni care sa proiecteze software industrial, adica sa gandeasca solutii care sa fie aplicate in toate diviziile din Europa Centrala si de Est ale companiei, arata ca economia romaneasca poate miza pe gandire pentru a creste.
Practic, americanii trec in Romania, deocamdata la o scara redusa, de la "manufacturing" la "thinking", adica ceea ce in ultimii 20 de ani a ridicat economia americana la cel mai inalt nivel al productivitatii, lasand in urma europenii.
"Inginerii (n.r. - angajati de Honeywell la Bucuresti) vor crea solutii care vor ajuta la o automatizare mai buna a fabricilor industriale ale companiei de pe pietele din Europa de Est", spun oficialii corporatiei americane.
Honeywell este prezent deja pe piata romaneasca cu capacitati de productie de piese, subansamble si turbosuflante pentru industria auto, precum si cu structuri de vanzari de echipamente, cu un volum de afaceri de circa 200 mil. $ pe an.
Prin investitii in modernizarea si automatizarea procesului de productie, fabrica a trecut suucesiv de la productia initiala de piese si subansamble auto la cea de turbosuflante, o afacere cu valoare adaugata mai mare. Honeywell are acum 460 de angajati pe piata romaneasca.
Un alt grup industrial puternic, concernul german Siemens a anuntat la inceputul acestui an ca va dubla numarul de ingineri softisti din Romania, in cadrul companiei Siemens VDO Romania de la Timisoara. Mai precis, in perioada urmatoare, numarul softistilor romani ai Siemens va creste de la 500 la 1.000 de oameni.
Un alt exemplu este cel al gigantului IT Oracle. Recent, oficiali Oracle au spus ca la Bucuresti vor fi inaugurate trei centre de suport tehnic, datorita "nevoii de noi resurse de competenta". Primul centru Oracle va deveni operational in iunie cu un nucleu de zece specialisti, in timp ce la al doilea centru vor lucra in faza initiala circa 30 specialisti.
Astfel, inginerii si softistii romani, cu inalta calificare si mana de lucru mult mai ieftina fata de colegii din Occident, sunt acum "vanati" acasa de catre gigantii industriali ai planetei, dupa ce ani la rand au fost ei insisi destinatia "exodului de creiere "dinspre Romania sau alte state sarace.
Si economistii romani sunt preocupati de competitivitatea economiei. Chiar in aceasta saptamana au fost lansate pe piata doua lucrari care analizeaza economia romaneasca in contextul strategiei de la Lisabona, facute de Societatea Economica Romana si Centrul Roman de Politici Economice (CRPE).
Lansata in 2000, aceasta strategie isi propune ca pana in 2010 economia UE sa devina cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere din lume". Mijlocul principal este cresterea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare pana la 3% din PIB, dar cu implicarea puternica a sectorului privat, care sa sustina doua treimi din aceste cheltuieli.
Conform acestor lucrari, finantate din bani europeni, Romania sta prost la acest capitol, dar nu pe toate planurile. Astfel, banii care merg in cercetare dezvoltare sunt putini, dar Romania are parametri buni in ceea ce priveste cunostintele tehnice. Prin adoptarea unor politici agresive de cercetare-dezvoltare si inovare, economia romaneasca ar putea arde etapele si ar putea ajunge din urma mai repede Uniunea Europeana, si deci si nivelul de trai din aceasta zona.
"Romania nu are timpul disponibil sa mai astepte. Din pacate, nivelul actual de inovare din Romania pune in pericol nu doar competitivitatea generala a companiilor cat mai ales capacitatea acestora de a supravietui integrarii in UE", a spus Geomina Turlea, doctor in economie, unul din autorii studiului "Competitivitatea bazata pe inovare a economiei romanesti in contextul Strategiei de la Lisabona", lansat ieri in cadrul CRPE.
Deocamdata insa, trei sferturi din exporturile Romaniei sunt constituie din produse cu valoare adaugata redusa, bazate pe forta de lucru ieftina.
"Producatorii romani s-au cantonat pe cea mai de jos treapta a competitivitatii, competitivitatea bazata pe costuri, mai ales pe costuri salariale scazute, si din aceasta cauza salariile raman mici. Aceasta este politica minimezi rezistente a producatorilor romani. Abia trecerea pe o alta treapta a competitivitatii, si anume cea bazata pe cercetare si inovare, va permite cresterea salariilor", a spus Valentin Lazea, economist-sef al BNR.
Romania cheltuie circa 0,4% din PIB pe cercetare-dezvoltare, adica 180-190 milioane euro pe an, fata de media europeana de aproape 2%. Relatia intre PIB pe locuitor si nivelul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare este evidenta: americanii lucreaza mai destept, cu valoarea adaugata mai mare, si traiesc mai bine, adica sunt mai bogati. La fel, suedezii sau chiar, mai nou, irlandezii.
Situatia din economie, in care legaturile dintre cercetatori si companii sunt foarte reduse, s-a oglindit insa foarte bine in structura celor prezenti la dezbarea lucrarii despre competitivitate lansata ieri de Centrul Roman de Politici Economice. Astfel, au fost prezenti analisti, profesori, parlamentari sau oficiali, dar mai putini reprezentanti ai oamenilor de afaceri, si chiar deloc lideri de companii implicate in cercetare-dezvoltare care sa aduca un punct de vedere practic asupra temei.
Cresterea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare pentru revigorare si crestere economica poate parea o lozinca, mai ales dupa anii comunismului cand sloganurile cu cercetarea era la mare pretuire, sau in conditiile economiei sarace a Romaniei, dar exista companii care castiga bani si se impun pe piata pe aceasta cale.
Si cum cel mai usor (si ieftin) este sa faci cercetare-dezvoltare si sa inventezi produse cu hartia si creionul, sau mai nou doar cu computerul, cei mai activi au fost in acest sector producatorii de software.
De exemplu, firma cu capital romanesc Softwin, care are afaceri de cateva milioane de dolari, este una dintre cele mai inovative companii de IT, avand in portofoliu peste 500 de aplicatii. Produsul sau cel mai cunoscut, BITDefender, este un antivirus vandut in toata lumea.
O alta companie romaneasca, GeCad, a vandut firmei Microsoft un antivirus, RAV, tranzactia fiind evaluata la cateva milioane de dolari.
Dar exista si cazuri de antreprenori industriali care si-au dezvoltat afaceri de la zero pornind pe aceasta cale, a inovarii.
Omul de afaceri Aurel Kober, fost inginer la Severnav Turnu Severin, s-a lansat in afaceri pe cont propriu in 1991 si a construit de la zero grupul Kober bazandu-se foarte mult pe activitatea de cercetare, dezvoltare si inovatie.
Dupa ce a reusit sa impuna ca brand autohton pe piata romaneasca marca de vopsele Kober, antreprenorul din Turturesti (langa Piatra Neamt) vrea sa faca din centralele Motan un alt brand pe piata centralelor termice.
Grupul Kober concureaza astfel cu marci internationale puternice precum Vaillant, Ariston sau Bosch, comercializate de importatori.
In 1999, Kober a infiintat la Iasi un compartiment de proiectare si conceptie electronica si echipamente pentru a cauta solutii si idei noi. Din octombrie 2001 departamentul de proiectare s-a ocupat exclusiv de proiectarea centralelor termice, ce aveau sa intre pe piata in septembrie 2002.
Investitiile grupului Kober pana acum depasesc 32 mil. euro, din care circa 20 mil. euro au fost alocati fabricii de lacuri si vopsele de la Turturesti, iar circa 8 mil. euro in departamentul de cercetare si dezvoltare. Pentru centralele Motan, au fost alocate numai in perioada 2003 - 2004 pana la 2 mil. euro.
adrian.mirsanu@zf.ro ; sorin.pislaru@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
