Aparut ca urmare a lipsei de finantare a agentilor economici din industria confectiilor, lohnul se dovedeste totusi a fi o afacere extrem de banoasa - mai ales pentru cei care au reusit sa-si faca legaturi cu multinationalele din domeniu si sa produca la calitatea ceruta de acestea. Asa stau lucrurile pentru compania romano-suedeza Sorste din Focsani care anul trecut a realizat o cifra de afaceri de 30 de milioane de dolari, dubla fata de cea din 2001. Societatea a avut in 2002 un profit net de 120 miliarde de lei (3,6 milioane de dolari).
Sorste este una dintre cele mai mari companii care activeaza pe piata romaneasca a confectiilor, iar toata productia pe care o realizeaza pleaca spre clienti precum Mark&Spencer, H&M, Levi Strauss, Max Mara sau catre casele de moda Kenzo si Lacroix.
"In ultima perioada, cererea din partea clientilor nostri s-a schimbat. Acestia nu mai vor numai <bucati> din produs, ci produsul intreg. Astfel, am vandut mai multe produse finite. Cel mai dificil este sa lucram pentru casele de moda deoarece sunt foarte pretentioase", explica Stefan Sobota, directorul general al societatii si partea suedeza a afacerii.
Portofoliul de produse al companiei cuprinde costume barbatesti - 25%, confectii pentru femei - 50% si jeans - 25%. Pentru anul acesta, compania estimeaza ca productia va creste la circa cinci milioane de produse, de la patru milioane in 2002. "Anul acesta intentionam sa crestem productia de jeans destinata Levi Strauss, pentru care suntem unii dintre cei mai importanti furnizori din lume, dar si productia de costume barbatesti", spune Sobota.
Infiintata in 1996 de doi asociati - Stefan Sobota si Sorina Placinta, compania a inghitit pana anul trecut peste 25 de milioane de dolari. Investitiile au fost realizate din fonduri proprii, iar cea mai mare parte a acestora s-a indreptat catre utilarea fabricii.
"In acest moment Sorste cuprinde circa 65.000 de metri parati de teren, fabrica, utilajele, hotelul Fashion Center si clinica Medicover. Planurile de investitii pentru anul acesta includ achizitionarea de noi utilaje in special pentru cresterea productiei de jeans, amenajarea unei sali de sport si construirea unei piscine in cadrul hotelului. Toate acestea vor costa circa cinci milioane de dolari", sustine Sobota.
Lohnul e bun si nu prea
El spune ca realizarea hotelului a fost dictata de necesitate in conditiile in care in Focsani nu exista locuri unde poti sa stai civilizat peste noapte. "Lucrand cu parteneri straini care vin destul de des la noi, am considerat justificata construirea unui hotel. Cele 16 camere pe care le are sunt dotate la nivel de patru stele, dar, deoarece hotelul se afla in afara orasului, a primit o clasificare de trei stele", spune directorul general. In cadrul hotelului functioneaza si un restautant care se bucura de mare succes printre focsaneni. "Anul trecut am organizat 45 de nunti. Restaurantul are o capacitate de 200 de persoane, iar meniul variaza intre 600.000 lei si 800.000 lei", spune Sobota.
In ceea ce priveste clinica, ea este destinata in principal celor 2.000 de angajati pe care ii are societatea. "Astfel angajatilor le este asigurat un control general, pot face analize, iar medicii ii tin tot timpul sub observatie. Clinica nu este deschisa exclusiv pentru angajati, ci si pentru alte persoane care nu au legatura cu fabrica", explica Sobota.
Anul trecut, compania s-a clasat pe locul 1 in Topul national al firmelor, realizat de Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti, la sectiunea industria confectiilor, intreprinderi mari.
In prezent in Romania se produc articole de imbracaminte si incaltaminte pentru aproape toate marcile importante din lume. Impunerea generalizata a lohnului in confectii sau pielarie a adus aceste domenii pe primele locuri in topul exportatorilor exporturi. Potrivit estimarilor Ministerului Dezvoltarii si Prognozei, exporturile de produse ale industriei usoare vor creste anul acesta cu 12,8%, iar industria confectiilor va avea o rata de crestere de 9,8%, una dintre cele mai mari pe ansamblul economiei.
Cei care activeaza in acest sector spun ca lohnul a avut efecte pozitive pentru Romania, pentru ca a educat forta de munca sa lucreze la nivelul calitativ cerut de producatorii straini si a asigurat capitalul finaciar necesar activitatii de productie, modernizarii si retehnologizarii procesului de productie. Cu toate acestea, lucrul in sistem lohn inseamna si pierderea identitatii firmei din punct de vedere al existentei pe piata cu produsele proprii, precum si dependenta de a lucra in acest sistem deoarece revenirea pe piata este anevoioasa din cauza lipsei contactului cu consumatorii pe perioada lohn-ului. Analistii estimeaza ca in 5-6 ani lohnul va disparea.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
