Cand Ministerul Finantelor a construit proiectul de buget pentru 2005, nu se gandea ca Banca Nationala si-ar putea schimba abordarea in politica valutara: ministrul Mihai Tanasescu a anuntat luna trecuta ca bugetul pe anul viitor a fost construit pornind de la un curs mediu de schimb de 35.150 lei/dolar si 42.550 lei/euro.
Ceea ce inseamna ca leul s-ar deprecia anul viitor in termeni nominali cu circa 5% fata de euro, respectiv cu peste 11% fata de euro, in conditiile unei inflatii prognozate la 7%.
Numai ca BNR a hotarat pe 29 octombrie ca "aprecierea reala a leului se poate consolida".
Iar retragerea bancii centrale din pozitia de jucator constant pe piata valutara si-a aratat imediat efectele in conditiile intrarilor de capital strain din ce in ce mai substantiale: leul consemna ieri o intarire de 6% fata de dolar in decurs de numai o luna, respectiv o apreciere de 1,1% in raport cu euro.
Ca afluxul de valuta va continua sa creasca, mai ales o data cu liberalizarea depozitelor in lei pentru straini, nu incape nici o indoiala. De asemenea, BNR considera ca nu se profileaza factori care sa provoace retrageri bruste de capital cu efecte de depreciere-soc a leului.
Ca urmare, cat de relevanta mai este ipoteza de constructie bugetara a Ministerului Finantelor? Destul de putin, avand in vedere ca extinderea gradului de libertate acordat de BNR fluctuatiilor de curs a determinat bancile comerciale sa-si ajusteze substantial prognozele pe 2005: pana la cel mult 41.500-41.600 lei/euro, respectiv 30.900-31.200 lei/dolar la sfarsitul anului viitor. Adica departe mult de socoteala Finantelor.
De altfel, banca centrala nu a considerat necesar sa notifice oficial Ministerul Finantelor in privinta deciziei legate de cursul de schimb adoptate pe 29 octombrie.
Si oricum, proiectul de buget votat de Parlament trebuie privit cu rezerva atat ca urmare a aspectelor de ordin politic, dar si a frecventelor schimbari de conjunctura economica, care au determinat in 2004 doua rectificari bugetare propriu-zise si o a treia de facto astfel incat deficitul sa scada la 1,65% din PIB.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
