Cresterea cu peste un sfert a exporturilor romanesti in primul trimestru al acestui an fata de aceeasi perioada a anului trecut este departe de a fi un semnal bun, structura sa aratand doar ca economia romaneasca a reusit sa vanda la extern si mai multe confectii, metale neprelucrate, lemn si petrol.
"Structura cresterii reflecta tipologia economiei romanesti: dezvoltare extensiva, bazata pe munca ieftina", spune analistul economic Alexandru Tasnadi.
Aproape 85% din cresterea de 535 milioane $, care a adus exporturile de pe primul trimestru la aproape 2,4 mld. $, este data de intensificarea vanzarilor in strainatate de textile-pielarie, metale comune, produse din lemn si hartie, minerale, chimice si mase plastice. Un sfert se datoreaza cresterii vanzarilor de textile-pielarie, care au ajuns la 816 milioane $, adica o treime din exporturile totale.
In industria textila si pielarie sunt cele mai mici salarii dintre toate ramurile economice din Romania, astfel ca este explicabila competitivitatea produselor romanesti, mai ales ca se lucreaza in lohn, spune Tasnadi.
Lohnul este un parteneriat intre companiile autohtone si cele straine prin care primele pun la dispozitie mana de lucru si spatiul de productie iar cele straine materia prima, tehnologia si know-how-ul, iar produsele sunt vandute sub marca firmei din strainatate.
Prin urmare, nu se vinde produsul in sine, recunoscut ca atare de catre clientela, ci pur si simplu o materie prima confectionata, in conditiile in care bataliile comerciale din ultimele decenii sunt focalizate nu atat pe substanta produselor si calitatea lor, cat pe distributie si marketing, adica recunoasterea marcii.
Mai mult, in cazul exporturilor de metale comune si produse din acestea, adica de fier, fonta, otel, aluminiu, cu o pondere de 17% in crestere, nici nu se mai pune problema recunoasterii marcii, ci macar a produsului. Este cunoscut cazul, recent descoperit la Constanta, al sinei noi de cale ferata ce urma sa fie vanduta drept fier vechi,
Produsele minerale, impreuna cu cele chimice si mase plastice, au furnizat o treime din jumatatea de miliard, cresterea fiind explicata prin triplarea pretului titeiului pe pietele internationale in ultimul an, care a fost cotat chiar si la 35 dolari barilul in luna martie.
Orientarea masiva la export a producatorilor de marfuri ieftine are doua cauze, crede Tasnadi. Deprecierea cu 10% a leului peste inflatie anul trecut a ieftinit marfurile romanesti, iar scaderea drastica a consumului, din cauza diminuarii cu 15% a puterii de cumparare, a lasat fara piata producatorii romani. Lipsind comenzile, furnizorii de materii prime au cautat debuseuri in afara. Relaxarea fiscala pentru exportatori nu si-a facut efectul, dupa opinia lui Tasnadi, avand in vedere ca majoritatea contractelor de comert exterior sunt incheiate cu cateva luni inainte.
"Din pacate, aceasta crestere a exporturilor nu face decat sa arate ca ne curge avutia bruta la extern, iar pana cand ponderea capitalului uman in exporturi nu va creste, economia romaneasca are sanse foarte scazute sa fie conectata eficient la cea mondiala", a conchis Tasnadi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
