"Din cei 2,5 mld.$ - suma ce reprezinta factura energetica a Romaniei, trei sferturi sunt bani aruncati in drum", spun pe buna dreptate energeticienii din Occident colegilor lor romani, afirma Corneliu Radulescu, director general adjunct al Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei (ARCE).
Consumul de energie termica pe apartament in cazul Romaniei este cu 60% mai ridicat decat media la nivel european, desi veniturile sunt de 10-15 ori mai mici, spun reprezentantii ARCE.
Politica energetica a Romaniei trebuie reorientata spre segmentul cererii de energie, asa cum se intampla in tarile dezvoltate ale Europei si cum este firesc, spune sursa citata.
"La noi, 95% din investitii au curs spre sectorul de productie, transport si distributie, in timp ce consumatorul final de energie nu a fost ajutat sa elimine pierderile si risipa de energie", a precizat Radulescu.
O problema importanta cu care se confrunta energeticienii este cea a lipsei informatiei aâ¬oin timp real" din piata.
Specialistii se ghideaza dupa datele furnizate de Anuarul statistic si balanta energetica emis de Institutul National de Studii si atiinte Economice (INSSE), acestea avand caracter general si care nu suplinesc apetitul de informatie specializata pe diversele segmente ale energiei.
De exemplu, ultimele valori ale parametrilor energetici comunicate de INSSE sunt cele inregistrate in cursul anului 1999 in timp ce in Ungaria, exista o agentie specializata in monitorizarea pietei energiei, oferind date detaliate "la zi" din piata.
Potrivit reprezentantilor ARCE, daca la indicatorii cantitativi Romania este comparabila cu tarile dezvoltate, la indicatorii calitativi, raportul este de 1 la 3 pentru ca Romania nu are indicatori care sa arate eficienta consumului de energie.
Un astfel de indicator este intensitatea energetica, aceasta reprezentand raportul dintre consumul anual de energie si produsul intern brut (PIB).
Prima criza mondiala a petrolului din 1974 (care a provocat o criza energetica de proportii) a demonstrat ca gradul de crestere al productiei de energie nu trebuie "legat" de cresterea PIB-ului tarii respective.
Concluzia este cu atat mai utila in cazul Romaniei, care isi sprijina PIB pe "o industrie energointensiva", iar solutia ar fi tocmai reducerea energointensivitatii productiei, adauga Corneliu Rotaru, consilier juridic la ARCE.
Potrivit aceleiasi surse, in prezent, se manifesta tacit a treia criza mondiala a petrolului, pretul mondial avand fluctuatii intre 12$ si 35$/baril.
Evolutia pretului mondial al petrolului, rata inflatiei (care agraveaza prima componenta) si costurile de productie, distributie si transport (producatorii de energie fiind la randul lor mari consumatori de energie primara) constituie factorii care determina cresterea pretului energiei la consumatorul final.
In aceste conditii, ARCE considera ca pretul energiei devine accesibil doar daca se elimina pierderile de energie pe lantul producator-distribuitor-consumator, iar consumatorul final elimina risipa prin contorizarea individuala a energiei in apartamente. Factura energetica pentru incalzire spatiala este de 1,3 mil. lei/apartament, afirma sursa citata.
Potrivit Programului National pentru Cresterea Eficientei Energetice prin Reglarea Temperaturii in Apartamente, instalarea de echipamente de masura si control in 2,8 mil. apartamente (din totalul celor 3,5 mil. apartamente de bloc din Romania) va reduce consumul de energie termica cu aproape 25%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
