Naveta spatiala Columbia, pierduta impreuna cu echipajul sambata trecuta era, am putea spune, un martor al unei alte epoci: aceea in care statul - cel american sau cel sovietic - era cel mai mare consumator de rachete si sateliti. Pornita la drum in anii '50 si bazata pe ratiuni militare sau de prestigiu national, industria spatiala e astazi in majoritate in maini private si reuseste sa scoata bani din activitati extrem de diverse, de la clasica lansare de sateliti de telecomunicatii si pana la inmormantari (o firma americana ofera servicii de transport in spatiu a urnei cu cenusa celor dragi...)Si totusi, la fel ca si programul navetei spatiale, oprit acum pana la incheierea anchetei - daca nu cumva definitiv - industria spatiala comerciala sufera si ea o pierdere de viteza neprevazuta.
Conform raportului International Space Business Council, veniturile totale in industria spatiala au ajuns la $82.8 miliarde in 2001, in scadere dramatica de la 120 de miliarde in 1999. Mai mult, capacitatea de lansare excedentara este estimata la 35 % si continua sa creasca. Capacitatea de productie a satelitilor e si ea mai mare cu 50 % decat cere piata. Previziunile optimiste si prabusirea dot-comurilor din anii '90 se razbuna astazi, cand companiile de telecomunicatii au mai multe miliarde in datorii decat sateliti pe orbita.
Totusi, paradoxal, pierderea navetei Columbia si oprirea zborurilor celorlalte trei aparate ramase ar putea rezulta in mai multe comenzi guvernamentale, inclusiv militare, pentru lansatoarele comerciale clasice. Pe de alta parte insa, accidentul inseamna mai putini bani - daca nu chiar procese - pentru companiile care asigurau intretinerea flotei. Navetele au fost construite de Rockwell - acum parte a grupului Boeing - si erau intretinute impreuna cu Lockheed Martin. Costul unui zbor al navetei este estimat la 500 de milioane de dolari - greu de spus cat din aceasta suma ramanea, ca profit, la cele doua companii. Cert este ca amandoua foloseau serviciile a 6400 de persoane numai pentru operarea navetelor. Alte firme ar putea profita insa: daca NASA va decide sa renunte la navetele actuale, urmatoarea generatie (Avionul Spatial Orbital) va trebui sa fie construita de cineva...
Nu numai timpul, ci si spatiul costa bani
Lansarile in spatiu sunt operatiuni riscante si scumpe. Rusii sunt in frunte in categoria "economic", cu cel mai mic tarif: 8 milioane de dolari pentru o lansare in orbita joasa. Francezii, cu Ariane 5, cer pana la 180 de milioane, insa la banii acestia va alegeti cu cateva tone in orbita geostationara (la 36.000 km, numai bun pentru transmisiunile TV). Fireste, daca optati pentru Ariane 5 e recomandabila o asigurare: la ultimul zbor racheta a explodat, iar la cel de dinainte, satelitii pe care ii ducea au fost plasati in orbite gresite. Pe de alta parte, in ultimii ani, clientii traditionali ai companiilor americane au fost invadati de oferte de lansare rusesti, folosind chiar vechi rachete intercontinentale, scoase de la naftalina si convertite pentru misiuni ieftine. Pe piata rarefiata a lansatorilor de sateliti au aparut noi playeri: Agentia Spatiala Europeana sau tari cu ambitii mari, precum India, China si Japonia.
Fireste, concurenta a dus preturile jos, astfel incat veniturile din lansarea propriu-zisa n-au trecut de 5 miliarde de dolari in toata lumea in 2001. Banii mai multi sunt in alta parte: in constructia de sateliti (12 miliarde), in exploatarea lor (27 de miliarde in 2001) si in dezvoltarea pentru aplicatii terestre a tehnologiilor spatiale. Dincolo de incasarile companiilor implicate direct, impactul industriei spatiale se simte in inovatiile tehnologice, care trec in alte industrii, generand mai departe venituri noi. Astfel, numai in Statele Unite, in acelasi an 2001, activitatile spatiale au generat, conform FAA (Administratia Aviatica Federala) o activitate economica estimata la 62 de miliarde de dolari - si aici intra si programele NASA, cu tot cu navete. Pana la catastrofa Columbiei, previziunile erau de crestere.
Privatizare in spatiul cosmic
"Privatizarea" spatiului n-a fost decisa de vreun APAPS american sau rus. NASA a lucrat dintotdeauna cu companii private, iar in urma cu aproape 20 de ani, le-a dat permisiunea de a-si vinde pe piata serviciile. Trecerea in maini private a lansarilor a primit - trista ironie - un imbold dupa catastrofa Challenger, in 1986, cand NASA a interzis ca navetele sa mai duca incarcaturi comerciale. Firme ca Boeing, Lockheed Martin, General Dynamics sau Hughes au fost inca din anii '50 si '60 contractori ai NASA. Cand agentia americana a lasat libera piata, activitatile comerciale au explodat: de la prima lansare din 1989 au trecut doar 7 ani pana cand, in 1996, veniturile companiilor din activitati spatiale private au depasit (cu 53%) cheltuielile publice in domeniu (ramase la 47%). Insa odata trecuta exuberanta proiectelor telecom, lansarile private s-au diminuat drastic, ajungand in 2001 la 27% din total. Mai precis, de la peste 40 de lansari comerciale in ultimii ani ai deceniului 9, s-a ajuns la abia 16 in 2001. Rusii au ramas cu mare parte din activitati in mainile statului, insa prin parteneriate si consortii cu firme americane sau fonduri de investitii, actioneaza practic ca niste intreprinderi private. Lor le apartine, de exemplu, proiectul: Sea Launch, o rampa de lansare plutitoare, care a trimis deja in spatiu primul satelit. Pe de alta parte, e interesant de notat ca, desi NASA si-a prezentat navetele spatiale ca fiind solutia cea mai ieftina pentru transportul pe orbita, companiile private au ales solutia testata in timp a rachetelor cu o singura utilizare. Si aceasta deoarece costul de productie al unei navete este de aproximativ 2,1 miliarde de dolari. Greu de amortizat.
Dupa Columbia, Statia Spatiala?
Pentru NASA, care are in grija si Statia Spatiala Internationala, e vital sa poata avea un vehicul de transport cum e naveta. Fara ea, statia va trebui deservita doar de rachetele rusesti, ceea ce va ingreuna operatiunile si va costa in plus. Alternativa e inchiderea si acestui proiect, care a costat pana acum 35 de miliarde de dolari. Indiferent de rezultatul investigatiei, NASA va trebui sa gaseasca un nou model de functionare, spun deja analistii. Agentia va trece prin momente grele incercand sa convinga Congresul si pe presedintele Bush ca actualul curs al explorarii spatiale pe bani publici merita pastrat. La fel si companiile care depindeau de el.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
