Comisia parlamentara privind controlul activitatii SRI a dat ieri publicitatii un raport care arata ca in ultimii trei ani firme romanesti apartinand unor cetateni straini - cetatenii de origine araba fiind citati cel mai des - au transferat ilegal in strainatate sute de milioane de dolari.
Desi aceste actiuni se circumscriu criminalitatii economico-financiare si transfrontaliere, Comisia SRI considera ca nu pot fi asociate fenomenului terorist.
In consecinta, raportul conchide ca pe teritoriul Romaniei, Usama bin Laden nu detine fonduri sau alte venituri si nici nu au fost identificate persoane sau identitati asociate celui mai cautat terorist sau organizatiei Al-Qaida.
@ In perioada 2000-2001, printr-o sucursala teritoriala a unei banci, s-au efectuat transferuri in valoare de 160 milioane de dolari, intr-o tara din Orientul Mijlociu in contul unor firme sau oameni de afaceri cunoscuti ca apartinand unor grupuri islamice extremiste, afirma presedintele Comisiei parlamentare Ioan Stan (PSD), citand raportul. Documentul mai releva ca s-au facut:
@Transferuri externe de "importante" sume provenite din traficul de droguri disimulate prin tranzactii comerciale cu imbracaminte efectuate de o societate comerciala din provincie.
@Transferuri valutare externe, in ultimii doi ani, de spalare a banilor efectuate de 23 de cetateni arabi prin intermediul a 19 societati comerciale in valoare totala de peste 80 milioane dolari.
@Transferuri efectuate de 49 de agenti economici din Bucuresti, in suma de 83 de milioane dolari, drept avansuri fara a le justifica in termenele legale prin import de bunuri sau servicii.
Din verificarile efectuate a rezultat ca toate cele 49 de firme la care sunt asociati cetateni de origine araba sunt firme fantoma, infiintate premeditat cu scopul de a se sustrage de la controlul financiar-fiscal, folosind adrese nereale si contracte de inchiriere fictive, a declarat presedintele Comisiei SRI.
Potrivit lui Stan, care a citat raportul Comisiei parlamentare, transferurile valutare s-au efectuat pe baza unor facturi pro forma, documente fara valoare de obligatie contractuala.
Din verificarile efectuate la societati avand actionari de origine araba, care au desfasurat activitati de productie si comercializarea bauturilor alcoolice, a rezultat ca acestia s-au sustras de la plata taxelor si impozitelor datorate bugetului de stat in valoare de 19 miliarde lei.
Care este banca sau bancile care au derulat aceste transferuri ? Presedintele Comisiei parlamentare a refuzat sa le numeasca, motivand ca verificarile sunt in derulare.
Raportul Comisiei parlamentare s-a bazat pe investigatii facute in perioada septembrie-noiembrie de SRI, SIE, Ministerul de Intene, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, Ministerul de Finante, cu sprijinul organismelor similare, inclusiv FBI.
Ca urmare a acestui raport, singura luare de pozitie a Comisiei parlamentare este de a solicita "institutiilor abilitate" o actiune coerenta in combaterea fenomenelor de criminalitate organizata si transfrontaliera.
Senatul ar putea modifica legile bancare
Comisia de finante banci din Senat a inceput ieri dezbaterile generale pe marginea celor trei ordonante ale Guvernului, emise in octombrie, prin care a fost modificata legislatia bancara - statutul BNR, legea falimentului si legea bancara. Elaborarea lor a fost o conditie a semnarii acordului cu FMI.
Potrivit unor surse din Comisie, toate cele trei acte normative ar putea fi modificate.
Senatorii ar dori ca statutul BNR sa fie mai limpede atunci cand se refera la dreptul Bancii Centrale de a pune la dispozitia altor institutii, informatii bancare cu caracter confidential.
In ceea ce priveste legea bancara, senatorii ar dori ca reglementarile privind controlul de catre BNR a activitatii bancilor comerciale sa fie mai precise.
"Se spune: BNR "poate" sa faca cutare!. Or, asta inseamna ca, practic, "poate" sa si nu faca!. Rolul BNR trebuie mai bine definit", a declarat pentru Ziarul Financiar vicepresedintele Comisiei Dan Constantinescu, care este si presedintele Libra Bank
Cel de-al treilea act normativ - legea falimentului bancar - ridica o problema de tehnica legislativa: ordonanta face referire un alt act normativ, legea 186 care se afla in dezbarerea Camerei Deputatilor, unde a si fost modificata.
Or, nu poti dezbate un act normativ nestiind forma in care va arata o lege la carea acesta face trimitere, mai spune Constantinescu.
In timpul discutiilor, a fost emisa chiar propunerea ca cele trei acte normative sa fie "comasate" intr-unul singur, dar o decizie se va lua saptamana viitoare.
Cooperativele de credit nu au avut suces la senatorii din Comisia economica
Ordonanta de urgenta a Guvernului 97/2000 prin care organizatiilor cooperatiste de credit - fostele banci populare - li se interzicea sa efectueze operatiuni specifice bancilor comerciale a trecut ieri de Comisia economica din Senat.
Daca Comisia de finante-banci acceptase, de principiu, unele amendamente ale cooperativelor, senatorii din Comisia economica n-au mai fost atat de intelegatori si le-au respins.
In schimb au fost adoptate mai multe amendamente venite de la BNR, potrivit carora conducatorii cooperativelor de credit trebuie sa aiba, obligatoriu, studii superioare in domeniul economic sau juridic, in timp ce ordonanta ii obliga sa aiba minimum studii liceale si o exterienta de doi ani in domeniul economic. Directorilor in functie, care nu indeplinesc aceste conditii, li s-a dat totusi, un ragaz de cinci ani pentru a-si completa studiile, in caz contrar fiind obligati sa se retraga.
Un alt amendament al BNR se refera la capitalul social al unei cooperative de credit. S-a renuntat la prevederea potrivit careia capitalul social la autorizare trebuie sa fie de 150 de miliarde de lei ramanandu-se la formularea ca volumul acestuia "va fi agregat de BNR".
Au fost respinse insa zeci de amendamente venite din partea cooperativelor care ar fi dorit ca activitatea lor sa se apropie de cea a bancilor comerciale.
Asadar, raman valabile prevederile potrivit carora cooperativele de credit nu pot efectua operatiuni cu valuta, operatiuni de factoring si scontarea efectelor de comert, operatiuni cu cecuri, cambii, certificate de depozit sau titluri de stat si titluri de valoare.
A fost, de asemena, respins un amendament care prevedea ca procentul din profitul net pe care cooperativele de credit trebuie sa-l repartizeze anual pentru constituirea rezervei de intrajutorare scade de la 50% la 15%.
Cooperativele de credit pot finanta microantreprinderile sau asociatiile familiale cu sume care pot ajunge pana la 25% din activul net si nu pana la 50% cum doreau cooperativele.
Amendamentul potrivit caruia printre membrii cooperatori puteau figura si persoane fizice straine care domiciliau pe raza teritoriala de operare a cooperativei de credit a fost si el respins.
Numele unor astfel de institutii va ramane, in continuare, "organizatii cooperatiste de credit" si nu "institutii de credit" sau "banci populare", cum s-a propus.
"Am mers pe ideea, agreata de BNR, ca aceste cooperative de credit trebuie sa ramana un sprijin, o gura de aer, pentru oamenii cu posibilitati mai modeste. Cei care vor credite mai mari se pot adresa bancilor comerciale si de aceea nu avea sens sa dam cooperativelor competente sa efectueze operatiuni proprii bancilr", a declarat pentru Ziarul Financiar, senatorul Constantin Baciu, membru al Comisiei economice.
Ordonanta va fi dezbatuta de plenul Senatului dupa care va merge la mediere, intrucat a fost adoptata, intr-un mod diferit de cele doua camere legislative.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
