În mai puţin de un an elevii vor studia la clasă de pe smartphone şi tabletă, peste trei ani deja vor învăţa cu ajutorul unor tehnologii personalizate şi a jocurilor educaţionale digitale, iar în termen de cinci ani aceştia ar putea să folosească instrumente virtuale pentru a acumula cunoştinţe – acesta este scenariul la care sistemul de învăţământ din SUA ar putea adera în următoarea perioadă, de vreme ce tehnologia a început să facă parte tot mai mult din viaţa tinerelor generaţii, potrivit unui analize realizată la finalul anului trecut de grupul de consultanţă A.T. Kearney (care are birou şi pe piaţa locală din 2007).
Cât de realist este un astfel de scenariu pentru piaţa locală însă, având în vedere că puţine şcoli din România şi, în general, cele private, au table digitale sau profesori care predau lecţiile cu ajutorul Power Point?
“Cred că un astfel de obiectiv este un pic prea ambiţios chiar şi pentru SUA şi cu atât mai mult pentru România. Vorbim despre o strategie care trebuie implementată la nivel naţional, în masă, ceea ce este foarte greu de realizat în condiţiile în care societatea nu este pregătită să susţină un astfel de nivel de tehnologizare. Vorbim despre 300.000 de profesori români care predau în învăţământul preuniversitar şi al căror proces de învăţare, de adaptare la aceste tehnologii ar fi dificil şi ar dura mult. Iniţiativa este fezabilă, însă doar pe grupuri mici”, spune Răzvan Rughinş, profesor la Facultatea de automatică şi calculatoare din cadrul Politehnica din Bucureşti.
În opinia sa, chiar dacă în prezent există instituţii de învăţământ în România unde se învaţă de pe IPad sau cu ajutorul aplicaţiilor pentru mobil, acestea sunt cazuri excepţionale, de explorare şi puţin relevante la nivel naţional. De altfel, în general, aceste excepţii sunt rezultatul unei “mâini întinse” pe care o acordă mediul de business sistemului de învăţământ public prin sponsorizarea liceelor sau a facultăţilor care ar trebuie să le ofere candidaţi bine pregătiţi la finalul studiilor. În timp ce România se află la coada clasamentului european în ceea ce priveşte investiţiile în educaţie (inclusiv la nivel de salarizare a profesorilor) şi având în vedere că anul trecut a alocat doar circa 4,6 miliarde de euro învăţământului (mai puţin de 3,5% din PIB), în SUA, spre exemplu, s-au investit anul trecut aproximativ 10 miliarde de dolari (peste 7 mld. euro) doar în tehnologizarea învăţământului primar, a celui gimnazial şi a liceelor, potrivit analizei A.T. Kearney. Aceasta mai arată că, în urmă cu doi ani, în SUA, deja 80% din şcolile primare foloseau proiectoare la clasă, 74% erau dotate cu table interactive şi aproape 40% din cele care au clase de gimnaziu testau elevii cu ajutorul sistemelor de răspuns electronic (telecomenzi, spre exemplu).
