Profesii

Cătălina Gărdescu, director de admiteri la Şcoala Americană: Părinţii îşi aduc copiii la şcoli private pentru că aşa îi controlează mai uşor

Printre ţările din care provin cei mai mulţi elevi se numără SUA, (14%), Israel (5%) şi Germania (4%).

Printre ţările din care provin cei mai mulţi elevi se numără SUA, (14%), Israel (5%) şi Germania (4%).

Autor: Corina Mirea

02.03.2014, 19:23 3743

Câteva sute de părinţi din România plătesc între 14.000 şi 20.000 de euro pe an pentru a-şi înscrie copiii la Şcoala Americană Internaţională din Bucureşti (AISB), una dintre cele mai scumpe instituţii de învăţământ privat de pe piaţa locală. Motivul?

„Văd din ce în ce mai mulţi părinţi disperaţi să îşi scoată copiii din sistemul de stat pentru că cei mici nu mai înţeleg nimic, sunt ameţiţi de cantitate şi aici vorbesc de clasa a doua sau a treia.  Pe lângă asta, unul dintre motivele principale pentru care părinţii fac această alegere este faptul că îşi pot controla mai uşor copiii. Unii dintre elevi spun că aici este un fel de puşcărie pentru că nu au cum să chiulească, avem pază şi nu au voie să iasă din campus decât atunci când vine cineva să îi ia“, spune Cătălina Găr­descu, director de admitere al AISB, şcoală în care învaţă în prezent peste 800 de copii cu vârste cuprinse între 3 şi 18 ani. Ea mai precizează că la începutul fiecărei ore profesorii fac prezenţa şi o transmit la secretariat, astfel că dacă un elev a fost la prima oră, dar lipseşte la a doua este căutat prin şcoală şi adus în clasă.

Dintre cei 810 elevi ai instituţiei, majoritatea (circa 30%) sunt români, motiv pentru care, de anul acesta, şcoala nu va mai putea primi elevi de naţionalitate română în clasele VI-XII, pentru că, prin regulament, AISB nu poate avea copii dintr-o singură ţară în proporţie de peste 30%. Printre ţările din care provin cei mai mulţi elevi se numără SUA, (14%), Israel (5%) şi Germania (4%).

Şcoala Americană pregăteşte elevii, în proporţie de 90%, pentru admiterea la o facultate din străinătate, care se face pe baza diplomei de bacalaureat internaţional. Pregătirea copiilor pentru acest program poate începe încă de la trei ani (din învăţământul preşcolar), însă baca­laureatul, oficial, reprezintă etapa de pregătire din ultimii doi ani de liceu.

Şcoala nu primeşte însă elevi care vin din sisteme de învăţământ diferite decât începând cu clasa a X-a, nu mai târziu. Prin urmare, cea mai  importantă perioadă pentru absolvirea bacalaureatului internaţional este formată din clasele X-XII, timp în care elevii îşi aleg şase materii pe care vor să le studieze şi la care dau examen (trei sau patru cu grad de dificultate mare, care arată specializarea acestora), fac un eseu de 4.000 de cuvinte, similar lucrării de licenţă, respectă toate termenele pentru temele date de profesori, fac 150 de ore de muncă în folosul comunităţii şi alte câteva de teoria cunoaşterii.

„Există ideea preconcepută că în sistemul de învăţământ american, în general, treci ca «gâsca prin apă». Sunt copii în clasa a XI- a sau a XII- a care învaţă până la ora 1 noaptea. Bacalaureatul internaţional este un program nu este un examen, chiar dacă are testări şi caută să creeze un profil nu să dea o notă“, explică Gărdescu.

 

Profesorii trebuie să ştie ce notă vor lua elevii la bacalaureat

Cum admiterea la facultate în străinătate se face cu multe luni înainte ca elevii să îşi poată lua diploma de bacalaureat internaţional, ei trebuie să se înscrie la universităţile pe care le vizează pe baza unor note predictive pe care le dau profesorii lor.

„Profesorii noştri trebuie să estimeze ce note iau copiii la bac, nu ar trebui să fie o surpriză. Ideea nu este să te pice, ci să arate ce ştii. Am avut o rată de acurateţe de 98% până în prezent. Criteriile sunt standard, profesorii ştiu să lucreze cu ele“, mai spune Cătălina Gărdescu.

În prezent, AISB are în jur de 200 de cadre didactice, din 13 ţări. Circa 10% dintre ei sunt români, restul fiind originari din SUA, Marea Britanie, Noua Zeelandă, Canada, Guatemala sau Mexic. Pentru aceştia şcoala asigură, în pachetul salarial al expaţilor, casă, plata utilităţilor, maşina de serviciu sau şcolarizarea copiilor, în funcţie de responsabilitatea pe care aceştia o au.

Peste 40.000 de elevi învaţă în prezent în sistemul preuniversitar particular, iar piaţa serviciilor de educaţie privată este estimată undeva în jurul valorii de 500 de milioane de euro pe an. În sistemul de stat preuniversitar învaţă peste 3,1 milioane de elevi.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.03.2014

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO