Special

Conferinţa Mediafax/ Monitorul Apărării şi Securităţii. Sugestiile unui expert american în materie de securitate către generalii şi politicienii români: Aş regândi apărarea dintr-o perspectivă de afaceri

Conferinţa Mediafax/ Monitorul Apărării şi Securităţii. Sugestiile unui expert american în materie de securitate către generalii şi politicienii români: Aş regândi apărarea dintr-o perspectivă de afaceri

Autor: Răzvan Botea, Iulian Anghel

04.10.2019, 00:07 924

Monitorul Apărării şi Secu­rităţii (MAS) a organizat joi conferinţa „Politica de securitate naţională, de la gândirea strategică la instituţiile de securitate şi apărare“, un forum pentru dezbateri la care au participat experţi în securitate, generali în activitate şi în rezervă, români şi străini.

Temele securităţii sunt fierbinţi, în condiţiile în care tensiunile din jurul României cresc, fie că vorbim despre Marea Neagră şi agresiunile Rusiei, fie despre relaţiile încordate dintre SUA şi Rusia sau situaţia explozivă din Orientul Mijlociu.

Vulnerabilităţile sunt în creştere şi sunt externe şi interne. De exemplu, situaţia în ceea ce priveşte gazele este o vulnerabilitate la adresa securităţii, a remarcat Constantin Dudu Ionescu, consilier al preşedintelui Klaus Iohannis şi fost ministru de interne în vremea mineriadelor din 1999.

Iulian Fota, fost consilier prezidenţial, a spus că „scenariul carastrofic“, acum destul de îndepărtat, ar fi un război, dar scenariul în care jucăm deja este „războiul politic“ şi el reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa României - prin război politic înţelegându-se acţiunea politică a unui stat împotriva altuia pentru a-i paraliza instituţiile. Prin urmare, un pericol extern.

Generalul (r) Constantin Degeratu, fost şef al Statului Major General în timpul lui Traian Băsescu, consideră că cel mai mare pericol la adresa României priveşte unitatea ţării. Odată intraţi în NATO, Rusia ne-a devenit adversar. Rusia nu urmăreşte să anexeze România, o anexare costă foarte mult. Dar ar putea să sprijine aşa-numitul „moldovenism“, anume să rupă Moldova românească şi să „o unească“ cu Republica Moldova sau să submineze apartenenţa Transilvaniei la România.

„Interesul nostru este prezervarea identităţii naţionale româneşti, protecţia ei“, a susţinut Degeratu.

Instabilitatea din est este şi pentru generalul (r) Gheorghe Savu o ameninţare serioasă la adresa securităţii. Agresiunea Rusiei, atacurile cibernetice, războiul hibrid nu erau atât de puternice în trecut. Însă ele sunt văzute diferit în est şi vest şi pentru că cei de pe malul Atlanticului sunt mai departe de ameninţări, dar şi pentru că există interese economice la mijloc.

În faţa acestor pericole, cum se apără România, cum îşi întăreşte Armata? E suficient 2% din PIB alocare pentru Ministerul Apărării?

Este un minim care să asigure funcţionarea securităţii. Acest 2% ne asigură posibilitatea de a recrea capacitatea de apărare, crede Teodor Frunzeti, general (r), fost şef al reprezentanţei militare a României la NATO şi UE, acum consilier prezidenţial.

Potrivit lui Ştefan Dănilă, fost şef al Armatei Române, alocarea finanţării către Armată nu este un moft al vreunui general. Dar capacitatea de apărare a unei ţări nu se rezolvă într-o zi sau un an.

Prezent la conferinţă, expertul american în securitate Thomas-Durell Young s-a plâns că Europa de Est nu alocă destul pentru apărare şi a sugerat: regândiţi apărarea dintr-o perspectivă de afaceri.

Concluzii conferinţei au fost că securitatea naţională trebuie în primul rând definită sau redefinită.

Capacitatea de apărare a României trebuie să fie credibilă, sustenabilă şi descurajantă. Strategia de securitate naţională este despre cetăţean, atât ca beneficiar, cât şi ca resursă esenţială pentru apărarea ţării, prin urmare acesta trebuie implicat în dezbateri.

Pentru o securitate sporită, resursa umană de calitate este o condiţie esenţială. Situaţia demografică şi emigrarea forţei de muncă şi a creierelor este un element de îngrijorare pentru securitate şi problema poate fi parţial înlăturată întârind economia, asigurând bunăstarea oamenilor prin instituţii bune şi salarii mari.

Economia naţională este, aşadar, un element fundamental pentru asigurarea securităţii, pentru că nu poţi avea o bună secutitate fără oameni mulţumiţi şi cu salarii mari.

Nu în cele din urmă, este nevoie de un consesn în acţiune al liderilor politici, elitelor, instituţiilor de apărare şi securitate, mediului de business şi cetăţenilor.

 
 

Constantin Dudu Ionescu, consilier de stat, Administraţia Prezidenţială

♦ Vulnerabilităţi la adresa securităţii sunt multe. De exemplu, situaţia în ceea ce priveşte gazele este o vulnerabilitate la adresa securităţii. În iulie, gazele româneşti, în urma Ordonanţei 114, au ajuns cu 33% mai scumpe decât gazele de import.

♦ O ameninţare foarte mare la adresa securităţii poate veni şi din interior. Primul lucru pe care trebuie să-l faci este să rezolvi problemele din cercul tău. Iar cea mai mare problemă nu este cea a vulnerabilităţilor materiale.

♦ După revoluţie am mai căpătat libertatea de circulaţie, cu toate că problema capitalului uman este a doua mare vulnerabilitate a României în momentul de faţă. Nu este vina lor că pleacă spre prosperitate, este vina noastră cu nu putem să le oferim ce vor aici.

 

Adrian Sârbu, Mediafax Group

♦ Trăim de 30 de ani cea mai frumoasă perioadă a României. Această realitate este măsurabilă printr-o schimbare fundamentală de la o societate nefirească la o societate firească, să îi spunem a democraţiei liberale, a unei economii de piaţă, a unor valori pe care le considerăm naturale. Suntem într-un context economic şi de securitate cum nu am fost niciodată ca naţiune - UE şi NATO.

♦ Am dobândit multe lucruri - avem proprietăţi, businessuri, libertate, poate cel mai important, lucruri pe care le-am construit în principal cu propriile eforturi.

♦ Am şi primit multe, poporul român e obişnuit să primească, e favorabil unei astfel de situaţii, să spunem obiective. Dar am şi renunţat la multe: la 5 milioane de români, care nu şi-au mai găsit de lucru în ţara asta.

♦ Am renunţat să ne gândim la securitate, am renunţat să ne gândim că tot ce am construit trebuie apărat şi a discuta pur şi simplu de o politică de apărare cum se discută în România nu este exact lucrul cel mai potrivit. Trebuie să discutăm despre concept, care din păcate semantic are şi foarte multe conotaţii emoţional neplăcute - securitatea naţională.

 

Iulian Fota, fost consilier prezidenţial

♦ Există în lume trei zone cu şanse de conflict major: spaţiul dintre Marea Neagră şi Marea Baltică în care ne aflăm şi noi. În caz de război, acesta se va purta pe teritoriul nostru pentru că ruşii nu duc războaie pe teritoriul lor. Alte două zone sunt Orientul Mijlociu, apropiat de noi, şi Asia.

♦ Ruperea completă a relaţiilor Turcia – SUA ne-ar pune să facem o alegere infernală.

♦ Războiul politic este cea mai mare ameninţare la adresa României. Prin război politic înţeleg acţiunea politică a unui stat împotriva altuia pentru a-i paraliza instituţiile. Războiul politic româno-român este un alt război, este un război între corupţi şi alţii.

♦ Din punct de vedere conceptual, trebuie să punem egal între interese şi valori. Astăzi, din lipsă de profesionalism, conceptul de securitate naţională este extrem de marginalizat, nu-l regăsim în programele partidelor decât tratat marginal.

♦ Ameninţările la adresa României sunt mult mai bine conturate decât în trecut, mult mai puternice şi amplificate de vulnerabilităţile interne pe care le vedem cu toţii.

 

Generalul (r) Gheorghe Savu, fost şef al DGIA

♦ Ameninţările la adresa securităţii României sunt şi cele care sunt la adresa Uniunii Europene, dar sunt şi câteva nuanţe diferite.

♦ Ameninţarea cea mai mare pentru România vine din est.

♦ Dacă vorbim despre ameninţările emergente, aici discutăm de atacurile cibernetice şi de războiul hibrid, pe care toată lumea le percepe în mod similar, iar aici s-au luat măsuri de colaborare şi cooperare.

♦ România nu a reuşit să aibă o strategie de securitate actualizată.

 
 

Constanin Degeratu, fost consilier prezidenţial, fost şef al SMG

♦ Odată intrat în NATO, ai consecinţele de membru al NATO - una dintre consecinţe, acum, este că Rusia a devenit un inamic, definit ca stat agresor de către cele două summituri - din Ţara Galilor şi de la Varşovia.

♦ Interesul nostru este prezervarea identităţii naţionale româneşti, protecţia ei, corelarea ei dacă se impune şi promovarea ei ca identitate, care într-adevăr se exercită sau se manifestă pe un teritoriu.

♦ Pericolul principal la adresa României priveşte identitatea sa naţională, care se manifestă din exterior prin construcţia unor concepte antiidentitare ostile, cum este concepţia moldovenismului, a statalismului moldovenesc.

♦ Cea mai discretă dar profundă ameninţare este a statalismului ardelean, Transilvania. Se pare că unele state, cum ar fi Rusia de exemplu, au ca obiectiv major destructurarea statală a acestei zone. Acesta este principalul pericol; principalele pericole sunt cele externe.

 

Ştefan Dănilă, fost şef al Armatei Române

♦ Alocarea finanţării către Armată nu este un moft al vreunui general. Dar capacitatea de apărare a unei ţări nu se rezolvă într-o zi sau un an.

♦ Am promis din 2013 implementarea unei capacităţi de apărare, de poliţie aeriană, pe două baze. Putem să o facem pe două baze, dar cu MIG-uri Lancer, de mult aflate la sfârşit de viaţă.

♦ Din 2013, când s-a semnat contractul pentru 12 avioane, abia în acest an am început să facem poliţie aeriană la Feteşti cu F-16. Deci capacitatea de apărare a ţării se realizează pe o perioadă destul de lungă.

 

Silviu Rogobete, profesor la Universitatea de Vest Timişoara

♦ Acum nu mai suntem un stat unic, cumva izolat, suntem o familie, parte a unei poziţionări mai largi, geostrategică, politică, juridică şi militară.

♦ Securitatea internă este o componentă naţională total semnificativă, însă nu trebuie să uităm că suntem parte a unei structuri mai largi care este garantul cel mai important al construcţiei apărării, în sensul hardcore, instituţional, aşadar, într-un fel, spatele ne este acoperit.

 

Itai Brun, expert în securitate, general (r) israelian

♦ Legitimitatea în plan intern şi internaţional este un element-cheie care influenţează strategia naţională de securitate a Israelului, dar şi altor ţări.

♦ În momentul în care se declanşează un război ai nevoie de legitimitate în plan intern, ai nevoie de public să te susţină, parţial pentru că va trebui să lupte, pentru că sunt rezervişti, dar, şi mai mult, deoarece pentru aceste decizii dificile este nevoie de legitimitate, legitimate internaţională şi legitimitate în plan intern.

♦ Rolul publicului este că guvernul ar trebui să aibă legitimitatea publică de a lua aceste decizii în timpul războiului.

 

Jaroslaw Strozyk, generalul (r) polonez

♦ Administraţia Vladimir Putin profită de crizele interne din ţări est-europene precum România sau Polonia.

♦ Diviziunile interne din ţările noastre sunt piese în jocul domnului Putin.

♦ Văzând recentele atacuri care au vizat rafinării din Arabia Saudită, îmi pun problema, în regiunea noastră, dacă nu pot apărea astfel de atacuri, să spunem la Constanţa ori Ploieşti, şi dacă ne putem apăra în mod colectiv.

 

Teodor Frunzeti, consilier de securitate în administraţia prezidenţială

♦ Alocarea de 2% din PIB pentru Apărare nu reprezintă optimul, este minimul pentru a asigura o securitate decentă.

♦ Este un minim ca să asigure funcţionarea securităţii. Acest 2% ne asigură capacitatea de a recrea capacitatea de apărare, de a recrea capabilităţile, fiindcă una dintre condiţiile stabilite de NATO şi de comun acord cu aliaţii este ca cel puţin 20% din acest buget să fie pentru investiţii în apărare, adică pentru achiziţie de tehnică militară. Noi am realizat anul trecut undeva la 32-33%, ceea ce e foarte bine, dar nu trebuie să uităm că avem de recuperat aceşti ani în care nu s-a investit imediat după intrarea României în NATO.

♦ Până în 2017, au existat cârpeli pentru investiţiile în apărare. Primul an în care s-a realizat teoretic acest 2% a fost 2017, iar acordul acesta prevede ca în următorii 10 ani începând din 2017 să se aloce cel puţin 2% din PIB.

 

Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank

♦ Apropo de alocarea pentru apărare de 2%, vă dau o veste proastă: bugetul public este mai tensionat decât oricând

♦ Presiunile au crescut foarte mult - veniturile din taxe sunt la 26% din PIB, media europeană este de 40%. Polonia are 36%, Bulgaria, la taxe mai mici, are o colectare cu 3 puncte procentuale mai mare.

♦ Salariile în sectorul public au crescut de la 8 la 12% din PIB, versus o medie europeană de 10% din PIB. Deci plătim salarii în valoare de 12% din PIB cu venituri fiscale în PIB de 26%, în timp ce în UE se plătesc salarii în valoare de 10% din PIB  cu venituri de 40% din PIB. Problema pe partea de venituri este una de colectare - evaziunea fiscală este în momentul de faţă o problemă de siguranţă naţională.

 

Thomas-Durell Young, lector superior la Şcoala Navală Postuniversitară din SUA

♦ Procedurile de consolidare a capacităţilor militare trebuie regândite, punându-se accent pe descentralizarea decizională şi pe necesităţile de ordin practic.

♦ Eu aş regândi apărarea României dintr-o perspectivă de afaceri. Există o moştenire conceptuală a comunismului, spre exemplu premisa că nu sunt fonduri suficiente pentru achiziţii în materie de apărare.

♦ Oamenii trebuie consideraţi cea mai importantă resursă, ca în afaceri.

♦ Ca priorităţi politice pentru apărarea României, aş nota stoparea subfinanţării. În materie de logistică, necesităţile trebuie stabilite de comandanţi.

♦ În Europa de Est, nu a făcut nimeni capabilităţile de apărare adecvate disponibilităţilor bugetare.

AFACERI DE LA ZERO