Special

Conferinţa ZF IMM’24. Echilibrul IMMperfect: pot profita micile afaceri de oportunităţi pentru a reduce riscurile? „Spiritul antreprenorial este mare în România, dar ar trebui să avem un mediu de afaceri mai uşor, să existe un dialog între toate părţile implicate, iar antreprenorii să se poată concentra pe business pentru a creşte!“

Conferinţa ZF IMM’24. Echilibrul IMMperfect: pot...

Autor: Mirabela Tiron, Cristina Bellu

18.04.2024, 00:07 807

„Acum ni se dau mesaje din toate părţile: staţi, ascultaţi, o să se dea drumul la IMM Invest, pe urmă noi antreprenorii rămânem  singuri să vedem ce o să facem“  FNGCIMM: Pe 29 aprilie, IMM-urile vor putea accesa noul program IMM Invest Plus, care vine şi cu modificări în favoarea companiilor mici şi mijlocii. Până la 30 iunie 2024 va fi ultima ediţie a acestui program ♦ Există multe provocări, dar generaţia tânără înţelege că tehnologia poate să o ajute să treacă mai uşor peste provocările din piaţă. Există apetenţă şi o curiozitate din ce în ce mai mare în rândul IMM-urilor pentru tehnologie.

Este nevoie de un dialog real între autorităţi, bănci, consultanţi şi IMM-uri astfel încât antreprenorii să beneficieze de un suport real în dezvoltarea afacerilor. Mai mult, statul ar trebui să pună pe masă programe care să susţină dezvoltarea uniformă pe regiuni, să „dezvoltăm şi judeţele lăsate în urmă“ şi să reducă presiunea cu numărul de declaraţii pe care trebuie să le depună companiile, au fost doar câteva din concluziile speakerilor ce au participat la conferinţa ZF IMM’24. Echilibrul IMMperfect: pot profita micile afaceri de oportunităţi pentru a reduce riscurile?, un eveniment susţinut de CEC Bank, ING, Vodafone, Genetrix, Signal Iduna, Bulboacă&Asociaţii.

„Spiritul antreprenorial este atât de mare în România, sunt mulţi oameni creativi. Ar trebui să fie o comunitate şi un dialog mai frumos, nu doar pe cifre şi profit. Ce se întâmplă acum  în mediul româ­nesc cu antreprenorii este mult prea mult, ar trebui să fim mai blânzi cu antreprenorii, să avem un mediu de afaceri  mai uşor. Acum ni se dau mesaje: staţi, ascultaţi, o să se dea drumul la IMM Invest, pe urmă noi antreprenorii rămânem singuri  să vedem ce o să facem!“, a spus a Amalia Săftoiu, proprietar al AmiAmalia, care a fondat un business ce realizează haine tricotate în propriul atelier, după 15 ani de ca­rieră în corporaţii. Ea a precizat că acum are un deadline pentru a depune un proiect, unde trei con­sultanţi au refuzat să se implice pe motiv că cerinţele statului şi ADR-ului sunt prea stricte şi dificile, iar pe acest program s-au depus proiecte pentru doar 28% din fondurile disponibile, potrivit ei.

IMM-urile au generat 45% din cifra totală de afaceri în 2022 şi aveau  2,7 milioane de salariaţi, adică 64% din numărul de angajaţi din companii, potrivit ultimelor date.

Pe 29 aprilie, IMM-urile vor putea accesa noul program IMM Invest Plus, care vine şi cu modificări în favoarea companiilor mici şi mijlocii. Până la 30 iunie 2024 va fi ultima ediţie a acestui program, potrivit lui Dumitru Nancu, director general, FNGCIMM. Comisia Europeană a acceptat ca în categoria IMM-urilor să intre şi acele întreprinderi mediu capitalizate, respectiv cele care au între 249 şi 500 de angajaţi şi între 50 de milioane de euro şi 100 de milioane de euro cifră de afaceri.

„Orice aşteptări am avea de la stat, bancă, fonduri, trebuie să ne descurcăm singuri, şi pentru asta trebuie să ne prioritizăm intenţiile, nevoile, obiectivele. Să inovezi şi să te diferenţiezi este singura investiţie sustenabilă“, a spus Dan Mircescu, proprietarul producătorului de acoperişuri Novatik. El a mai precizat că antreprenorii români ar trebui să ia modelul polonez, dinamic în toate sectoarele şi să îşi diversifice sursele de venit, riscurile, să „nu ne concentrăm doar pe piaţa locală, pentru că există o piaţă mare şi la export“.

Chiar dacă există multe provocări în piaţă, gene­raţia tânără de antreprenori înţelege că tehnologia poate să o ajute să treacă mai uşor peste acestea.

Există apetenţă şi o curiozitate din ce în ce mai mare în rândul IMM-urilor pentru tehnologie, a subliniat Dinu Dragomir, director strategic customers and public sector, Vodafone Romania. Chiar şi aşa, mai este drum lung. „Planurile pe 3-5 ani sunt mai realiste în a creşte nivelul de digitalizare şi în înţelegerea digitalizării în domeniul IMM-urilor“.

Anul trecut s-au înfiinţat cu 68.139 mai multe firme faţă de 2022, apetitul antreprenorial este unul pozitiv dar este nevoie de programe de susţinere, potrivit CNIPMMR. „Este nevoie de programe care pot dezvolta investiţiile pe viitor, programe de finanţare distribuite pe judeţe, să dezvoltăm judeţele lăsate în urmă, să diminuăm deficitul balanţei comerciale. Atunci când avem o investiţie mare aceasta aducem zeci de IMM-uri în spate în zona respectivă“, a spus Sterică Fudulea, secretar de stat, CNIPMMR. El  a precizat că pe Start Up Nation a propus ca distribuţia programului să fie făcută pe judeţe, astfel încât să apară firme noi şi în judeţele mai puţin dezvoltate.

Mai mult, lipsa de predictibilitate coroborată cu impozitele ridicate crează o anumită anxietate la nivelul micilor antreprenori.

„Începutul de an a adus multă presiune din partea Fiscului asupra antreprenorilor, mă refer la presiune declarativă, implementarea accelerată a digitalizării ANAF a creat presiune asupra societăţilor să implemeteze anumite sisteme de raportare, E Factura este cel mai cunsocut, este şi E Transport cu toate modificările aferente, SAF-T care se aplică deja la anumite categorii de contribuabili, urmând ca din 2025 să trecem toate societăţile la raportarea SAF_T“, a spus Delia Mircea, proprietar Contzilla.

IMM-urile se confruntă cu creşterea preţurilor, presiunea factorului resursă umană şi contextul macroeconomic, a subliniat Cristina Totu, director, Direcţia IMM, CEC Bank.  Anul trecut, banca a acordat peste 58.000 credite în valoare totală 10,5 miliarde de lei anul trecut, din care cea mai  mare parte a fost contractată de companii.

„Creditarea s-a realizat pe toate sectoarele din economie, în special industrie, agricultură, sector energetic şi comerţ, Portofoliul IMM în cadrul CEC Bank înseamnă 6,4 mld. lei şi peste 12.200 facilităţi de credit în decembrie anul trecut. Un alt aspect pe care am insistat a fost absorbţia fondurilor europene, este extrem de importantă în dezvoltarea companiilor“.

 

Sterică Fudulea, secretar de stat, CNIPMMR

♦ În 2023 s-au înfiinţat cu 68.139 mai multe firme noi faţă de 2022. Apetitul antreprenorial este unul pozitiv, îşi doresc să înfiinţeze noi companii, deşi nu au existat programe. Pe programul Start Up Nation am propus ca distribuţia să fie făcută pe judeţe, astfel încât să fim siguri că înfiinţăm mai multe companii în judeţele în care avem nevoie.

♦ Important este să avem programele atunci când este nevoie. Să accesăm fondurile când avem nevoie, când este o situaţie de criză, când avem nevoie de dezvoltare. Avem nevoie de programe care pot dezvolta investiţiile pe viitor, ce pot duce la diminuarea deficitului balanţei comerciale. Atunci când avem o investiţie mare aceasta aduce zeci de IMM-uri în spate în zonă, care pot duce la diminuarea balanţei comerciale.

♦ Când a început războiul din Ucraina am zis că este nevoie de un program de finanţare pentru compensarea pierderilor în judeţele limitrofe graniţelor din Ucraina. Astăzi vapoarele cu turişti se opresc la Constanţa, nu mai vin în Delta Dunării, s-au speriat de războiul de la graniţă. Era nevoie de un mesaj care să le spună că este  o zonă sigură.

♦ Avem nevoie de forţă de muncă calificativă, avem nevoie de programe de susţinere pe zona aceasta, de învăţământ dual. Indexul anreprenorial mai arată că procesul de creditare  este foarte greoi în România. Este nevoie de programe de finanţare distribuite pe judeţe, să dezvoltăm judeţele lăsate în urmă. Programe pentru agricultură, transport, HoReCa

 

Cristina Totu, director, Direcţia IMM, CEC Bank

♦ În 2023 am acordat peste 58.000 de credite noi, în valoare totală de 10,5 miliarde de lei, din care cea mai  mare parte a fost contractată de companii. Creditarea s-a realizat pe toate sectoarele din economie, în special industrie, agricultură, sector energetic şi comerţ.

♦ Portofoliul IMM în cadrul CEC Bank înseamnă 6,4 mld. lei şi peste 12.200 facilităţi de credit la final de decembrie anul trecut. Un alt aspect pe care am insistat a fost absorbţia fondurilor europene, este extrem de importantă în dezvoltarea companiilor.

♦ Prezenţa noastră continuă şi constantă în piaţă ne-a adus aproape de provocările cu care se confruntă IMM-urile: creşterea preţurilor, presiunea factorului resursă umană şi contextul macroeconomic.

♦ Primele două provocări pot fi adresate prin contractarea unei linii prin finanţarea capitalului circulant care în oferta actuală a CEC Bank poate include o componentă de garantare FEI, ce vine în sprijinul creşterii competitivităţii şi sustenabilităţii şi induce o reducere pe costuri financiare.

♦ Partea de context macroeconomic dificil  se poate traduce şi prin oportunităţi: IMM-urile sunt obligate să se alinieze la tendinţele actuale, să se digitalizeze, să se modernizeze, acest lucru se poate realiza prin implementarea unor proiecte de investiţii. Aici CEC Bank are două produse şi anume: linia de credit pentru investiţii ce are o funcţionalitate duală pentru implementarea şi pentru desfăşurarea ulterioară a proiectului de investiţii. Al doilea este creditul de investiţii în sine, având o maturitate de până la 10 ani de zile şi o perioadă de graţie pe toată perioada implementării proiectului de investiţii.

♦ Este foarte important ca toate companiile să aleagă produsul potrivit pentru creditarea iniţiativei pe care o au la un moment dat.

 

Delia Mircea, proprietar, Contzilla

♦ Începutul de an a adus multă presiune din partea Fiscului asupra antreprenorilor, mă refer la presiune declarativă. Implementarea accelerată a digitalizării ANAF a creat presiune asupra societăţilor să implementeze anumite sisteme de raportare: E Factura este cel mai cunoscut, este şi E Transport cu toate modificările aferente, SAF-T care se aplică deja la anumite categorii de contribuabili, urmând ca din 2025 să trecem toate societăţile la raportarea SAF_T.

♦ Firmele mici nu remarcă o uşurare a raportărilor fiscale, avem tot mai multe declaraţii. Scopul ar trebui să fie reducerea numărului de declaraţii.

♦ Sperăm ca după ce la ANAF se vor face implementări de sisteme presiunea raportărilor să fie mai scăzută, ca antreprenorii să se concentreze asupra activităţii de business şi mai puţin asupra aspectelor administrative.

♦ Lipsa de predictabilitate coroborată cu impozitele ridicate creează o anumită anxietate la nivelul micilor antreprenori, dar şi la nivelul societăţilor mari. 

♦ Un antreprenor trebuie să se uite pe cifrele pe care le are şi să îşi menţină societăţile capitalizate, sunt încă multe societăţi care au capitaluri negative sau capitaluri proprii aproape de zero. Dacă antreprenorii îşi retrag profitul sub formă de dividende în zona de capital propriu practic nu mai rămâne nimic. ÎI sfătuim să fi mai atenţi cu cheltuielile pe care le fac.

♦ Foarte multe societăţi sunt afectate de modificările legislative. În regimul microîntreprinderilor nu suntem afectaţi de aceste modificări dar şi de termenul relativ scurt în care sunt prezentate în legislaţie.

 

Daniela Casapu-Cârnu, membră a Directoratului Signal Iduna Asigurare şi Reasigurare şi membră a consiliului de administraţie al Signal Iduna

♦ Ne bucură să vedem că un număr tot mai mare de IMM -uri au deschiderea să aducă în strategia companiei şi componenta de asigurări. O IMM are nevoie de un ecosistem de asigurări:  puţine IMM-uri ştiu ce înseamnă de exemplu răspunderea civilă. Cei mai mulţi au asigurări auto.

♦ Vorbim de răspunderi profesionale ce pot aduce daune şi prejudicii, deschiderea este foarte mică, vorbim de cea mai importantă componentă - locaţie, bunuri, utilaje, care trebuie protejate. Dacă există un incendiu, o inundaţie, ce se întâmplă cu bunurile pe care le are compania?

♦ Cea mai importantă resursă este capitalul uman - asigurările de viaţă ale angajaţilor, suntem lideri pe piaţa de asigurări de sănătate, am dezvoltat businessul pe asigurări de sănătate.

♦ Un studiu din 2023 arată că asigurarea de sănătate a devenit cel mai apreciat beneficiu extrasalarial, este pe locul 1. Avem produse de asigurări de sănătate pentru IMM -uri de la cinci angajaţi încă. Ca beneficiu aici este deductibilitatea de 400 de euro.

♦ Mesajul este că IMM -urile ar trebui să introducă în strategie acest management al riscului, care poate fi  mitigat prin asigurări, ce te protejează împotriva riscurilor. Acordaţi timp să înţelegeţi  ce înseamnă protecţia prin asigurare.

♦ Peste 50% ca şi număr reprezintă IMM- urile în portofoliu, însă multinaţionalele dau tonul în asigurările de sănătate, în multinaţionale se doreşte să se implementeze acest beneficiu pentru că este un diferenţiator.

 

Dorin Andreica, managing director, Soft Net Consulting

♦ Pe pilonul de  digitalizare, IMM-urile stau prost, digitalizarea administraţiei publice depăşeşte digitalizarea IMM-urilor, deşi România ocupă locul 1 în Europa la numărul de angajaţi în IT. Toţi oferă servicii pentru piaţa externă, deci preţul serviciilor de consultanţă în IT este foarte sus pe piaţa locală.

♦ Costul digitalizării companiilor este unul foarte ridicat, deşi toată lumea vorbeşte de digitalizare, în realitate nu prea se face sau se face doar pe segmente foarte mici.

♦ Digitalizarea nu înseamnă doar o licenţă, înseamnă procese clare într-o companie. Iar în companii „one man show“ nici procesele nu  sunt bine definitie. Dacă nu am procese în cadrul unei companii, atunci nu am ce să digitalizez.

♦ Ar trebui să se pună accent la nivel guvernamental pe zona de creştere a cunoştinţelor legate de digitalizare. Tehnologia sau softul nu înseamnă transformare digitală. Încă tehnologia nu este văzută ca un suport în dezvoltarea organizaţiilor.

♦ IMM- urile nu au suficientă putere să investească în digitalizare. Pentru un IMM  care vrea să facă investiţii în digitalizare unde vor fi implicaţi 8 angajaţi din companie se ajunge la un cost şi de 15.000 de euro, la o cifră de afaceri de 200.000 de euro asta înseamnă circa 8%.

 

Amalia Săftoiu, proprietar, AmiAmalia

♦ Aceşti oameni „one man show“ reuşesc să facă profit făcând multe lucruri în acelaşI timp, luând  riscuri ştiind că nu îşi permit o asigurare, o firmă de avocatură, o firmă de digitalizare, până când nu ajung în siguranţa că pot plăti salariile angajaţilor.

♦ Spiritul antreprenorial este atât de mare în România, sunt oameni creativi, ar trebui să fie o comunitate şi un dialog mai frumos, nu doar pe cifre şi profit. Ar trebui să nu le fie teamă micilor antreprenori că le va fi atât de greu. Pentru un mic antreprenor ar trebui să fie mult mai uşor. Şi dacă va fi mult mai uşor, vom câştiga la profit. 

♦ Într-o societate civilizată să fii antreprenor nu trebuie să fie o chestie elitistă. Ce se întâmplă acum  în mediul românesc cu antreprenorii, cu ce trebuie să facem, este mult mai prea mult, ar trebui să fie un mediu de afaceri  mai uşor, să fie mai multe firme de suport, dar care să vină  să ia aceste riscuri şi acest stres astfel încât antreprenorii să facă lucrul acela care le-a spus „renunţ la confortul corporaţiei, eu merg să fac modă“.

♦ Acum avem un deadline pentru a depune un proiect de finanţare, unde trei consultanţi au spus că nu se bagă pentru că cerinţele au fost dificile din partea ADR şi a statului. S-au depus proiecte doar pentru 28% din fondurile disponibile pentru că cerinţele sunt  atât de stricte, dificile.

 

Dan Mircescu, proprietar, Novatik

♦ Decizia de a deveni antreprenor am luat-o singur şi este o decizie pe care trebuie să ne-o asumăm cu toţii. Evident că sunt o serie întreagă de provocări,  dar când îţi dispare plăcerea de a mai face business atunci este momentul să te opreşti!

♦ Trebuie să ne descurcăm singuri, să ne prioritizăm intenţiile, nevoile, obiectivele. Să te diferenţezi, să inovezi, este singura investiţie sustenabilă. A inova estre extrem de important cu toate dificultăţile de zi cu zi, tot ce se întâmplă la nivel geopolitic  generează impredictibilitate. 

♦ Producem sisteme de acoperişuri metalice. Se inovează în fiecare an în acest domeniu. O inovaţie fără beneficii nu este inovaţie. Am investit 1,5 mil. dolari într-o linie de acoperire ţiglă metalică cu rocă vulcanică, şi în ciuda ideilor că nu vom reuşi la export am reuşit.

♦ Există o piaţă mare la export, trebuie să diversifciăm sursele de venituri, riscurile, să nu ne concentrăm doar pe piaţa locală, să luăm modelul polonez dinamic în toate domeniile. Trebuie să găsim soluţii.

 

Dumitru Nancu, director general, FNGCIMM

♦ Schema de ajutor de stat IMM Invest Plus va debuta anul acesta pe 29 aprilie şi se va încheia pe 30 iunie, aceasta fiind ultima ediţie aprobată de Comisia Europeană.

♦ Ne-am propus ca după 1 iulie, după ce vom închide acest instrument financiar, să mutăm presiunea de pe bugetul de stat pe bugetul Comisiei Europene (CE).

♦ FNGCIMM devine prima instituţie financiară din ţară şi singurul fond de garantare care devine partenerul Comisiei Europene pentru o garanţie indirectă a CE de 580 mil. euro. Practic nu vom mai acorda credite garantate în nume şi cont propriu, ci vom acorda garanţii  în nume şi cont al CE.

♦ Cel mai important instrument financiar pentru IMM-uri rămâne IMM Invest. Am început în 2020, pe 1 iunie, când economia era închisă din cauza pandemiei. La momentul respectiv doar una din şapte IMM-uri era bancabilă, şi 43% din întreprinderile mici şi mijlocii din România aveau capitalul negativ. Am închis 2023 cu una din două IMM-uri bancabilă şi 31% capital negativ. Aceste două coordonate sunt foarte importante pentru următorul pas. Este o radiografie care arată gradul de sănătate al IMM-urilor în economie.

♦ În perioada 2020-2022, conform ultimului raport de stabilitate al BNR, soldul creditelor acordate IMM-urilor a crescut la 65 miliarde lei. Din această sumă, 84% sunt cu garanţia FNGCIMM. Spre comparaţie, în perioada 2009-2019 s-au acordat credite către companii de 32 de miliarde de lei. Practic, în doi ani s-au acordat credite către companii la nivel dublu comparativ cu un deceniu.

 

Liviu Sav, cofondator, Bridge-to-Information

♦ IMM-urile domină ca pondere în statistica privind profitul net şi numărul de angajaţi. De exemplu, în judeţul Timiş ponderea este de aproape 50% IMM-uri şi 50% companii mari la cifra de afaceri, dar la profit companiile mari obţin mai puţin de un sfert din profitul acestui judeţ.

♦ Judeţul Bacău performează diferit faţă de ţară. În 2016, ponderea cifrei de afaceri la firmele mari era aproape de  47% şi a crescut la 63%. Aici avem foarte multe afaceri antreprenoriale şi nu avem deloc corporaţii. Este un judeţ în care firmele mari nu sunt corporaţii, o situaţie unică la nivel de ţară.

♦ În construcţii, transporturi şi comerţ domină companiile IMM. Lupa prin care privim IMM-urile şi contextul prin care le analizăm influenţează foarte mult rezultatele la care ajungem.

♦ IMM-urile sunt mult mai importante decât par printr-o analiză macroeconomică care de multe ori este superficială.

 

Dinu Dragomir, director strategic customers and public sector, Vodafone România

♦ Există apetenţă şi o curiozitate din ce în ce mai mare în rândul IMM-urilor pentru tehnologie. Generaţia tânără înţelege că tehnologia poate să o ajute să treacă mai uşor peste provocările din piaţă şi să susţină dezvoltarea businessului într-un climat tot mai concurenţial.

♦ În general, cifra macro atribuită bugetului de investiţii în tehnologie de către IMM-uri este în creştere semnificativă, vedem o creştere de două cifre, dar în acelaşi timp creşterea este determinată de două canale – IMM-urile care au încercat deja investiţii şi firmele care au la conducere antreprenori tineri.

♦ Inovaţia n-o văd neapărat în domeniul IMM-urilor. Cei care au bugete şi încearcă tehnologii noi sunt companiile mari. În rest, regăsim inovaţia pe cel mai înalt segment din zona IMM-urilor. Acolo există o curiozitate în a testa lucruri noi. La nivel general, un lucru bun la IMM-urile din România este că încearcă în sfârşit să-şi facă magazin online. Mai este drum lung.

♦ Planurile pe 3-5 ani sunt mai realiste în a creşte nivelul de digitalizare şi în înţelegerea digitalizării în domeniul IMM-urilor. 

 

Delia Olteanu, head of Micro & SME Clients Strategy, ING România

♦ În segmentul IMM-urilor există o categorie de companii foarte performante, cele conduse de femei. Programul She’s Next este dedicat femeilor antreprenor şi este dezvoltat în parteneriat cu Visa, în colaborare cu Impact Hub Bucharest. Am vrut să susţinem femeile antreprenor în creşterea businessului la nivelul următor, pas pentru care ai nevoie de resurse şi finanţare.

♦ Pentru companiile din România cu afaceri de peste 10.000 de lei, 47% au acţionariat feminin.

♦ Dacă analizăm portofoliul ING, vedem că pe companiile cu afaceri de peste 5 milioane de euro 70% din cele conduse de doamne au peste 20 de ani vechime.

♦ Programul She’s Next are resurse şi finanţare. Practic, 10 doamne antreprenor vor intra într-un program de mentorat şi coaching. Şedinţele de mentorat se vor desfăşura 1:1, iar sesiunile de coaching se vor desfăşura sub forma unor şedinţe de grup.

♦ În plus, programul dispune de 3 granturi neramburasbile, de câte 10.000 de euro fiecare.

 

Adrian Cătălin Bulboacă, managing partner, Bulboacă & Asociaţii

♦ În general, IMM-urile apelează la firmele de avocatură atunci când antreprenorii îşi doresc să atragă fonduri de investiţii în antreprenoriat, să vândă afacerea parţial sau total sau în situaţiile în care urmăresc să acceseze împrumuturi bancare sau să atragă finanţări de la fonduri de investiţii specializate în acordarea de împrumuturi.

♦ Noi, în mod particular, căutăm să jucăm un rol proactiv mai ales în ceea ce priveşte întreprinderile mijlocii pentru că acolo există potenţial de creştere. Avocaţii şi consultanţii reprezintă un izvor de informaţii prin natura tranzacţiilor în care sunt implicaţi, prin accesul pe care îl au la bănci, la fondurile de investiţii etc. Căutăm să punem în stare de dialog antreprenorii cu cei care pot să-i ajute la creşterea sau reorganizarea unei afaceri.

♦ În principal avem trei proiecte în zona întreprinderilor mijlocii – cu precădere în industria producătoare. Aici, pe lângă rolul pur de avocaţi, facem un schimb intens  de idei cu privire potenţialii parteneri economici şi structurile juridice şi economice ideale.

♦ Un aspect dificil, pe lângă finanţarea IMM-urilor, îl reprezintă găsirea formulei economice ideale pentru trecerea lor la următorul nivel.

 

Adrian Netea, investment director, Morphosis Capital

♦ Avem o listă de 25.000 de companii la care ne uităm în România şi analizăm anual 30-40 de industrii. Stăm de vorbă cu 50 de antrepronori ca să luăm decizia de a investi în două dintre cele 50 de companii.

♦ Suntem fond cu capital de risc. Asta înseamnă că trebuie să generăm pentru investitorii noştri randamente semnificativ mai mari decât ar putea să ofere bursa sau obligaţiunile. Obiectivul nostru este să triplăm banii la fiecare investiţie. Ca să putem să facem acest lucru trebuie ca businessurile în care investim să crească de cinci-şapte ori în patru-cinci ani. Aceasta este ţinta noastră.

♦ Ne uităm la două aspecte: căutăm companii din industrii care au rate de creştere de cel puţin 10-20% pe an, industrii fragmentate, unde nu sunt competitori foarte mari, şi industrii în care sunt multe tranzacţii, fie de M&A, fie multe investiţii făcute de fondurile de investiţii în Europa.

♦ Din punct de vedere al companiei, căutăm afaceri care au un business demonstrat că funcţionează, au profit între 1 şi 5 milioane de euro, sunt afaceri scalabile şi cel mai important, sunt conduse de un antreprenor sau de o echipă de management profesionistă şi ambiţioasă.

 

Daniela Staicu, cofondatoare, ALTRNTV

♦ ALTRNTV are aproape doi ani de când funcţionează. Suntem un magazin cu produse sustenabile create de designeri români.

♦ Să gestionezi un magazin cu diverse produse poate părea ceva simplu, dar să atragi în shop peste 140 de designeri de produse sustenabile – din materiale reciclate, certificate după diverse standarde, pro­duse care au o amprentă de carbon redusă – reprezintă în sine o provocare foarte mare.

♦ În spatele produselor din magazin există 110-115 microîntreprinderi, iar restul, 25-30, sunt PFA sau persoană fizică, pe care încercăm, prin volumul de vânzări, să-i determinăm să treacă la o formă juridică.

♦ Am început cu un spaţiu fizic pentru că la genul de produse pe care le comercializăm ne-am dat seama că vizitatorul trebuie să vadă, să atingă materialul, să înţeleagă cum este făcut. Am trecut apoi şi în format online. Este cu totul o altă poveste.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels