FINANŢARE CORPORATE
Cristian Sporiş, vicepreşedinte corporate la Raiffeisen Bank
► Sunt sectoare supraîncălzite, există sectoare care sunt sub potenţial, unde există potenţial de creştere destul de mare. Astfel, totul este despre risk management.
► Ritmul de creştere depinde de perioada la care ne uităm. Eu pot să spun că, an la an, în trimestrul I din 2023 faţă de trimestrul I din 2022, Raiffeisen a crescut cu 43% specific pe zona de corporate, creştere nominală.
► Nu au fost doar împrumuturile din energie, mai ales că în primul trimestru şi în ultimul trimestru din 2022 au fost făcute acele plăţi către furnizorii de energie de către ANRE sau Ministerul Energiei, banii care veneau din plafonarea preţului la energie.
► În principal, în momentul în care ai în indicele preţurilor de producţie creştere de 45% - 50%, aşa cum s-a întâmplat anul trecut, automat nevoia de capital de lucru pentru companii este umflată. Dacă ne uităm în termeni de creştere reală, probabil că, scăzând CPI-ul de 15%, vorbim de o creştere de 28% de la an la an.
Florin Ilie, deputy CEO, head of wholesale banking ING România
► Băncile vor să finanţeze cumva interfaţa dintre furnizori şi clienţii lor, vorbim de factoring, reverse factoring, supply chain finance. Avem o cotă de piaţă semnificativă într-o piaţă care încă rămâne extrem de mică.
► Faţă de trimestrul 1 al anului trecut avem o creştere tot de două cifre pe creditare pe corporaţii mari, undeva între 20 şi 30%, asta înseamnă companii cu peste 100 de milioane de euro cifra de afaceri.
► Noi suntem la interfaţa dintre companiile mari şi companiile mai mici care sunt furnizorii lor. De plidă în retail, unde ai magazine mari care se aprovizionează de la mai mulţi furnizori mici. Aici e cazul în care clienţii furnizori mai mici pot beneficia de un rating mai bun şi de accesul la credit mai bun al clientului lor mai mare.
► Nu vorbim doar de factoring, ci şi de reverse factoring, produse subutilizate de clientela mică şi mijlocie din România.
► Trebuie să ne mutăm la alt nivel şi să folosim produsele disponibile astfel încât să ne minimizăm costurile. La ora aceasta, companiile încă se finanţează la costuri ineficiente. Sunt produse care le-ar face costul sau riscul mai mic, dar aici e vorba de profesionalizare suplimentară şi avem şi noi obligaţia să ne ducem cu produsele mai mult şi mai jos în segmente.
Cosmin Călin, director executiv corporate la Banca Transilvania
► În trimestrul 1 şi 2 din 2023 am experimentat creşterea investiţiilor, în partea de protejare şi securitizare a independenţei energetice, adică acele investiţii în surse alternative a energiei, cât şi în extinderi de capacităţi de producţie.
► În ianuarie şi februarie am stat foarte mult în ţară lângă trader, fermieri, mari, mici, mijlocii. S-au sacrificat profiturile din 2022, dar având în vedere că ultimii trei ani de zile au fost ani foarte buni din punct de vedere agricoli şi preţuri, marea majoritate a clienţilor, peste 90%, au trecut cu succes peste primul trimestru, chiar dacă a fost extrem de provocator din punct de vedere preţuri, stocuri, marcare piedere sau strategie de trading.
► Un element foarte important în primul trimestru a fost corecţia preţurilor din agribusiness. Faţă de maximele istorice care s-au întâmplat în septembrie-octombrie pe preţul cerealelor şi al fertilizatorilor, primul trimestru a fost o corecţie destul de abruptă pe partea aceasta.
Ioana Gheorghiade, director executiv Direcţia Managementul Riscului Corporate la BCR
► Sectoarele economice care sunt finanţate de către bănci sunt şi în linie cu dezvoltarea PIB, iar zona de energie, zona agriculturii şi zona de construcţii sunt cu potenţial.
► Zona gri a trebuit să se ajusteze acestui moment, dar noi considerăm că are potenţial foarte mare. În plus, zona de energie rămâne cu un potenţial foarte mare, mai ales în zona de energie regenerabilă. Legat de PNRR o să fie scheme de suport, practic acesta este viitorul şi vorbim şi de strategia de hidrogen, care trebuie planificată din timp. Şi zona de construcţii aş menţiona-o, deşi este diferenţiată, pentru că toate aceste mari proiecte din PNRR trebuie construite de cineva.
► Există o nevoie de finanţare şi în această zonă, respectiv susţinerea constructorilor care lucrează drumurile finanţate de la bugetul de stat şi din surse europene.
► În 2022, pe total stoc finanţări corporate la BCR a fost creştere cu 16%, net, pe corporate. Pe segmentul IMM, datorită diverselor scheme de suport, creşterea creditării a fost mult mai mare.
► În 2023, vedem o creştere a ponderii investiţiilor. Mare parte din finanţări a fost pentru investiţii, ceea ce ne bucură foarte mult. În 2022, în afară de susţinerea din energie, s-a produs ajustarea liniilor de finanţare cu costurile crescute şi, din această cauză, aproape toţi clienţii au trebuit să facă aceste ajustări.
Paul Dieter Cîrlănaru, CEO, CITR
► Din punct de vedere sistemic, nu vorbim despre nimic comparabil cu ceea ce am văzut în perioadele dificile de acum 10 ani. În 2013 aveam 30.000 de proceduri de insolvenţă deschise în România, iar acum vorbim despre 6.000 - 7.000. În primul trimestru din 2023 am avut, în total, 1.644 de proceduri de insolvenţă, dintre care doar 23 sunt în acest segment de companii de impact, companii cu active de peste 1 mil. euro. Deci statistica ne spune că este linişte.
► Segmentând studiul nostru strict pe companiile care erau în dificultate, ne uităm la ce se întâmplă în cadrul lor an la an, în ultimii trei ani. Răspunsul este creşterea cifrei de afaceri, creşterea volumului de vânzări.
► Vorbim despre companii care au indicatori fragili şi care, an pe an, cresc volumul vânzărilor şi volumul activităţii cu 20%, în medie. În acelaşi timp, volumul datoriilor creşte cu peste 30%.
► Singura corelaţie care stă în picioare în ultimii 20 de ani între capacitatea de a restructura datorie şi capacitatea de a o face şi alt indicator este unul singur: nivelul NPL-urilor.
Carmen Peli, partner la PeliPartners
► Există bănci care au standardizat mai mult procesul de acordare de credit până la un anumit nivel şi ăsta este un trend pe care îl văd.
► Mi se pare că vedem şi finanţări în cluburi şi pe cele sindicalizate, pe care de obicei le ştim. Pe cluburi activitatea este mai bună.
► Club înseamnă un grup de bănci care acordă finanţare. În aceste structuri documentaţia LMA (Loan Market Association) este de folos, chiar dacă e mai stufoasă, mai sofisticată, mai greu poate de înţeles pentru debitorii care abia intră în acest sistem. Dar pentru debitorii sofisticaţi de tip private equity sau corporaţii mari ele chiar oferă un confort veritabil.
► De partea băncilor de obicei intervenim în tichete mari, fie de nivelul sindicalizărilor, fie de nivelul cluburilor, am asistat şi putem să asistăm cluburi de bănci care doresc să finanţeze un debitor.
► Pentru debitori, aceştia au nevoie uneori de asistenţă şi sub nivelul acesta de tichet, pentru că ei intră într-o lume pe care nu o cunosc, nu o stăpânesc atât de mult întotdeauna. Unii dintre ei sunt foarte bine pregătiţi, dar în acelaşi timp au nevoie de sprijin şi atunci intrăm de partea debitorilor.
MOTOARE DE CREŞTERE SECTOR BANCAR
Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank
► Piaţa bancară la jumătatea anului este conform aşteptărilor şi vedem o încetinire economică şi o încetinire a cererii de credite, ceea ce este normal, mai ales în zona creditelor ipotecare.
► Este o încetinire aşteptată a creditării, nu este nimic dramatic, atât la nivelul persoanelor fizice, cât şi la nivel de companii. Vedem o domolire a activităţii economice, dar fără să fie una dramatică.
► În 2022, la summit, vorbeam că ne aşteptăm la un scenariu de soft lending. Iată că suntem în acest scenariu de soft lending, de încetinire economică, dar nu de recesiune.
► Revigorarea creditării este un fenomen care va veni firesc, odată cu reducerea dobânzilor şi a inflaţiei şi creşterea salariilor reale, a veniturilor reale. Din 2023, începem să intrăm din nou pe un trend pozitiv. Eu personal cred că spre sfârşitul anului 2023 sau începutul anului 2024 vom asista la o revigorare a situaţiei.
► Vedem o foarte puţină deteriorare din perspectiva calităţii portofoliilor de credite. Categoric există probleme punctuale, dar nu vedem probleme masive;
► Credem în democratizarea bankingului prin digitalizare. Nu cred că la nivelul anului 2023 ne mai punem problema să deschidem sucursale în mediul rural, nu este viabil. Dar digitalizarea serviciilor bancare face posibilă accesarea serviciilor bancare de oriunde din România;
► Vrem să creştem în continuare, desigur. Cu toţii suntem ambiţiosi. Şi nu ne propunem heirupuri. Istoria noastră a demonstrat că ne menţinem pe un făgaş ascendent, dar stabil, prudent, pe un făgaş sustenabil;
► Am fost consecvenţi cu strategia noastră, nu am acţionat în faze în care sa vrem să creştem foarte tare cota de piaţă. Nu am avut obiective de genul acesta. Ne-am propus desigur să fim pe o traiectorie ascendentă în piaţă, dar am fost pe un făgaş stabil
► În al doilea rând am abordat segmente noi de clienţi de-a lungul anilor. Să nu uităm că noi am început în 1994 doar ca bancă de corporate. În 2005 a urmat retailul, iar acum abordăm din ce în ce mai mult IMM-urile. Segmentele pe care le-am abordat au venit gradual, de-a lungul timpului, şi atunci acest lucru a venit să ne susţină creşterea.
Henk Paardekooper, executive president al First Bank
► Sistemul bancar românesc este solid, sănătos şi foarte reglementat. Intermedierea financiară este ceva care ar putea fi îmbunătăţită. Nu este o soluţie magică. Cred că economia din România are un număr destul de mic de IMM-uri faţă de mediile europene.
► Este important să ai o anumită mărime pe piaţă, dar cota de piaţă este doar o strategie şi ce te diferenţiază de alte bănci. S-a vorbit despre expertiză şi sprijin din alte ţări, noi nu avem acest lucru. Suntem o bancă românească, cu sediul în Bucureşti, nu avem nevoie de expertiză şi acest lucru ne face foarte diferiţi de restul competitorilor.
► Companiile iau bani pentru capital de lucru şi capital de investiţii. Focusul nostru este pe zona de micro şi IMM. Dacă ne uităm la mediile europene este interesant faptul că numărul IMM-urilor la o mie de locuitori în România este încă mic faţă de media europeană. Cred că este o treime din media europeană, deci există spaţiu pentru creştere.
FINANŢARE IMM-URI
Felix Daniliuc, director departament IMM la BRD-SocGen
► Stăm bine pe IMM-uri, se poate vedea din dinamicile cifrelor pentru majoritatea jucătorilor importanţi din sistemul bancar. Există apetit în continuare, în ciuda aşteptărilor de contracţie pe care le vedem. Pentru noi, în luna mai de exemplu, pipeline-ul de tranzacţii este undeva cu 40% mai mare comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
► Noi ne-am uitat foarte atent şi ne uităm în continuare la partea tranzacţională. Urmărim cu atenţie fluxurile atât pe lei, cât şi pe valută. Când mă refer numărul de tranzacţii şi la volumele aferente operaţiunilor respective, eu nu am văzut o contracţie relevantă. Probabil că am avut variaţii de -1%, deci nu a fost ceva care pe mine să mă pună în situaţia să am o îngrijorare cu privire la numărul de tranzacţii şi de volume.
► În momentul în care intrăm într-o analiză financiară pentru acordarea unui credit vedem la nivelul companiilor că inflaţia a avut un rol: a scăzut numărul schimburilor comerciale. Din analiza financiară, văd că există o contracţie a numărului de operaţiuni.
Mircea Busuioceanu, vicepreşedinte risc, Raiffeisen Bank
► Modul în care văd eu lucrurile pentru IMM-uri pentru următoarele 12 luni este o parte puţin mai dificilă din ciclul creditului, cred că vom vedea evoluţii mai nuanţate sectorial decât am văzut până acum. Dacă până acum mai toate sectoarele au mers cu viteze similare, acum vom vedea diferenţe între sectoare.
► Sectorul IMM arată mult mai bine astăzi decât arăta în urmă cu 15 ani, evoluţia este clară.
► Ne bucurăm foarte mult că statul român a dat cu programele de tip IMM Invest şi a intrat mai puternic în această zonă. E doar un început, noi credem foarte tare că aceste programe ar trebui restructurate la nivel de concept şi duse către structurile de finanţare folosite de instituţiile supranaţionale, să fie debirocratizate, cu procese foarte simple şi cu costuri de mentenanţă foarte reduse.
► Dacă luăm o zonă de IMM-uri foarte mici, acolo ai o rată de neperformanţă de 4-5% pe an, deci mă aştepta ca pe IMM Invest să urce spre 6%, poate 6,5%, iar în zona IMM-urilor medii să stea probabil sub 3%.
► Pe termen mediu, cred că nu discutăm suficient de partea de ESG şi de informare a jucătorilor din diversele sectoare de activitate despre consecinţele acestei tranziţii asupra businessului lor.
Stere Farmache, preşedinte directorat la Fondul Român de Contragarantare
► În aceşti ani de când s-a înfiinţat fondul s-au dat contragaranţii de peste 4,2 mld. lei, ceea ce au susţinut credite de peste 13 mld. lei.
► Părerea mea este că a sprijini IMM-urile, mai ales în situaţii precum cea de COVID şi acum criza din Ucraina, este un lucru bun pentru că statul trebuie să sprijine în situaţii de criză, însă a sprijini pe termen lung nu cred că este o soluţie de a pune IMM-urile pe picioare. Aceste credite se realizează pe normele proprii ale fiecărei bănci. Se finanţează afaceri viabile care nu au collateral. Noi venim şi asigurăm această garanţie de 90% şi acest ajutor de plată a dobânzilor. Nu se face un rabat la norma de creditare.
► Am început acest program de garantare în 2022, dar perioada de implementare a fost foarte, foarte scurtă, iar cu toate acestea am dat contragaranţii de peste 150 mil. lei. În anul 2023 pe programul Garant Construct avem un plafon de 1,2 mld. lei, avem 15 instituţii de credit partenere, avem un nivel de alocare de 87%, deci mai este loc pe acest program.
PIEŢE FINANCIARE
Ştefan Nanu, director general, Trezoreria Statului
► Până acum, premisele sunt foarte bune. În piaţa titlurilor de stat, probabil că aşteptările noastre sunt foarte mari în privinţa unei scăderi bruşte, dar scăderea este clară oricum am lua-o. Venim de la dobânzi de peste 8% - 9% nu mai departe de acum şase luni. În luna octombrie a anului trecut a fost şi de 9,5%. Depinde cu ce ne comparăm.
► Ca pondere totală în piaţa titlurilor de stat, sectorul bancar scade în mod consistent. Gradual, am văzut că sectorul bancar este acum undeva la 43% - 44%, pe când acum doi ani era undeva peste 55%, deci este o scădere clară.
► Cresc alte sectoare, alte segmente investiţionale: creşte retailul, creşte ponderea investitorilor nerezidenţi.
► Practic, investitorii nerezidenţi au crescut de la 16% la 24% faţă de jumătatea anului trecut. Deocamdată nu se vede o tendinţă de vânzare.
► România a ajuns să fie foarte importantă în anumiţi indici de venit fix. Sunt indici JP Morgan în care România are peste 9%. Ne-am întâlnit cu investitori americani care au ca proxy România la investiţii în zona de ECE.
Victor Andrei, director operaţiuni de piaţă la BNR
► Ce pot să subliniez este că Banca Naţională are suficiente resurse şi politici să menţină o relativă stabilitate a cursului de schimb şi a funcţionării pieţei.
► Sunt destul de multe persoane şi companii care uită de riscul valutar şi o eventuală variaţie a cursului ne retrezeşte la realitatea că există un risc valutar de care uneori tindem să uităm.
► Pentru a doua parte a anului riscurile sunt probabil aceleaşi pe care le discutam şi anul trecut pe vremea aceasta: deficitele gemene, stabilitatea politică, situaţia geopolitică, că am văzut că se poate manifesta destul de puternic, şi corelat cu asta preţurile de energie.
► S-a văzut că inflaţia şi deficitul de cont curent au fost amplificate de creşterea preţurilor la energie anul trecut, la fel cum anul acesta scăderea preţului petrolului şi gazelor contribuie la calmarea inflaţiei şi la repornirea unor segmente din economie care au fost puternic impactate.
Mihai Ion, vicepreşedinte, Raiffeisen Bank
► Cred că în 2024, în T1 sau poate chiar în T2 vor scădea dobânzile. Aş lua în considerare nivelul inflaţiei, care se corectează destul de bine, dar, în acelaşi timp, inflaţia de bază rămâne peste inflaţia generală şi cred că avem şi anumite incertitudini care vin din execuţia bugetului.
► Odată ce vedem că se disipează şi efectul de bază şi efectele care au venit din preţul la energie, vedem o componentă de inflaţie care este destul „lipicioasă“, astfel este nevoie de mai multe nevoie pentru a observa că inflaţie coboară de la nivelul de 7% în jos, înainte de a vedea o reducere a politicii de dobândă monetară.
► Scenariul nostru de bază arată o creştere solidă a economiei, şi anul viitor aşteptăm o creştere de 4%.
► Deja salariile în termeni reali au intrat într-o uşoară creştere, volumul investiţiilor este unul destul de solid. Cele două componente vor susţine în continuare o convergenţă a economiei, există suficiente argumente ca România să fie în continuare printre performerii de top din regiune când vine vorba despre creştere economică.
Ionuţ Lianu ofiţer-şef management active şi pasive, CEC Bank
► Legat de dobânzi, noi ne uităm foarte mult la inflaţie. Am văzut că inflaţia a crescut foarte mult în 2022, mai degrabă pe driverele de bunuri, energie. Deci din zona asta a venit creşterea şi din ce vedem în acest an de aici vine şi scăderea în 2023. Anul trecut un preţ cheie la care ne uităm, preţul gazului natural, a crescut foarte mult şi acest lucru a antrenat practic toată piaţa de energie pentru că în Europa, structural, cele două sunt legate.
► Am început deja o scădere a dobânzilor la depozite, destul de timid deocamdată. Motivul ar fi pentru că în piaţa interbancară, evident, dobânzile au scăzut. Ne uităm ce s-a întâmplat şi pe piaţa titlurilor de stat, ne uităm ce se întâmplă cu excesul de lichiditate. Practic, dacă în piaţa interbancară ajungeam la dobânzi aproape de 8%, acum suntem undeva în zona 6%.
► Piaţa muncii va juca un rol important în ceea ce priveşte evoluţia inflaţiei în următoarele trimestre, dar din punctul de vedere al preţurilor la energie şi la materiale, noi nu mai avem aşteptări inflaţioniste. Dimpotrivă, din efectul de bază vedem cum contribuie la reducerea inflaţiei.
Claudiu Cercel, vicepreşedinte al BRD-SocGen
► Este un drum lung pe care l-am parcurs faţă de anul trecut. Deşi lucrurile s-au inflamant mai mult faţă de aşteptări, totuşi cred că în România nu s-au inflamat atât de puternic decât alte jurisdicţii din zonă. Cred că putem să tragem linie şi să concluzionăm că am fost printre performării regiunii, chiar dacă ne comparăm cu ţări OECD mai dezvoltate, precum Cehia şi Polonia.
► Acum suntem pe o traiectorie pe platou. La nivelul de dobândă de politică monetară cred că putem afirma că suntem în platou. Aşteptarea mea este că nu vor mai creşte dobânzile de politică monetară, mă refer la dobânda oficială de politică monetară. Banca Centrală Europeană cumva ne-a obişnuit cu un oarecare leagăn în politică.
► Faptele arată că am avut cel mai stabil curs valutar din regiune, ba chiar cu elemente episodice de apreciere.
► Probabil astfel de elemente episodice vom mai vedea şi în această vară, chiar evenimente cu care suntem contemporani în zilele aceastea, dar lăsând la o parte manifestarea unor factori de conjunctură, atâta timp cât cursul rămâne un elemente cheie în mecanismul de flotare controlată şi atâta timp cât este privit ca un factor a ţinerii sub control al inflaţiei, iar cash-flowurile o permit, cred că vom rămâne într-o zonă de puternică stabilitate a leului. Încă rămâne un teritoriu sub 5 lei/euro.
