Un alt lucru pe care l-a dobândit Simona Baciu de-a lungul anilor în care a condus instituţia de învăţământ a fost experienţa faptului că „o şcoală adevărată este un organism viu care are oameni în poziţii-cheie, oameni care nu sunt folosiţi în şcoala din România şi şcoala are un „board“ real, nu un consiliu de administraţie unde toată lumea se plânge şi nu se face nimic. O şcoală adevărată nu este deloc ceea ce este o şcoală azi în România, adică un sistem integrat de management, de relaţii de comunicare“, explică Baciu.
Totuşi doar foarte puţini au acces la o astfel de şcoală, a cărei taxă de şcolarizare, în medie, este de 6.500 de euro pe an. O sumă considerabilă, recunosc şi reprezentanţii Transylvania College, pentru judeţul Cluj, dar mai mică în comparaţie cu ţările din regiune sau cu Bucureştiul, unde taxa medie de şcolarizare ajunge la 18-20.000 de euro, potrivit reprezentaţilor şvcolii transilvănene.
Chiar şi aşa, taxele de şcolarizare nu susţin în întregime costurile, iar diferenţa dintre venituri şi cheltuieli este acoperită din proiecte, sponsorizări etc. Transylvania College este o şcoală nonprofit şi are nevoie de astfel de sponsorizări, care vin tot din străinătate, în principal. „Nu suntem aici să aducem cât mai mult în buzunarele unor acţionari, ci pentru a oferi un învăţământ de o calitate cât mai mare cu resurse limitate“, afirmă Mercea. Tot ea adaugă că sunt şcoli cu curriculum românesc, cu taxe mai mici, care nu au nevoie de acreditări şi management străin. Acreditările şi apartenenţa la organizaţii internaţionale costă 200.000 de euro pe an. Mari sunt şi investiţiile în materialul didactic, training, infrastructură. De exemplu, bugetul departamentului de „science“ este de 10.000 de euro pe an. Alte investiţii consistente au mers în dezvoltarea clădirilor, în jur de 4 milioane de euro, dar şi în training-ul profesorilor, potrivit lui Mercea.
Transylvania College este acreditată pe programa de studiu românească (până în clasa a opta) şi pe programa Cambridge. Elevii încep să se pregătească mai intens pentru universitate în ultimii doi ani de liceu (clasa a unsprezecea şi a douăsprezecea), când îşi aleg patru, respectiv trei materii pe care vor să le aprofundeze. Pe programa Cambridge dau examene oficiale din doi în doi ani (clasa a unsprezecea şi a douăsprezecea) care sunt corectate de comisii autorizate din Marea Britanie; pe baza rezultatelor de la examene se face evaluarea liceului, în funcţie de notele previzionate pe care le vor lua elevii (transmise de liceu) şi notele obţinute. Ruxandra Mercea spune că nu vrea să deschidă liceul şi pentru programa românească deoarece „liceul românesc nu s-a adaptat la nevoile pieţei. Elevii sunt obligaţi să înveţe 17 materii fără a se putea concentra pe o anumită direcţie. În şcoala românească am fi putut primi lucruri mai practice cum ar fi vorbirea în public, dezbatere, scriere creativă“.
Elevii la Transylvania College îşi pot alege o parte din materii în clasele a noua şi a zecea, apoi în ultimii doi ani fac doar materii pe care doresc să le studieze. „În şcoala viitorului copiii devin parteneri în actul educaţiei. Nu este o şcoală unde ei stau şi înghit. Nu sunt limitaţi la anumite programe“, spune Simona Baciu. Independenţa elevilor în actul educaţiei a fost menţionată în mai multe discuţii purtate cu cadrele didactice şi reprezentanţii mai multor facultăţi. Un alt element atipic este faptul că în şcoală nu se obişnuieşte să se acorde note elevilor (doar cele de la examenele oficiale). În restul timpului nu este practicat sistemul de notare; rezultatele la examene sunt evaluate împreună cu elevi, pentru ca ei să înveţe din greşelile lor, şi singurul loc unde apar aceste note sunt în rapoartele scrise către părinţi. Şi în fiecare an se desfăşoară un „mock-exam“, practic o repetiţie a examenului oficial.
În instituţie sunt 600 de elevi şi Transylvania College a înregistrat o creştere de 80% a numărului lor în ultimii cinci ani, graţie înfiinţării liceului internaţional britanic. „Suntem un bebeluş pe linie internaţională şi cu toate acestea anul trecut am fost între primele patru şcoli britanice internaţionale din lume şi singura şcoală din Europa“, spune Simona Baciu. Dintre absolvenţii colegiului, în fiecare an cei mai mulţi aleg să‑şi continue studiile în domeniul afacerilor, deoarece „mulţi dintre elevi aparţin unor familii care au afaceri în România şi vor să se implice în business“. Un alt domeniu căutat este IT-ul, dar şi arta, designul vestimentar sau cel de interior.
Transylvania College şi-a dezvoltat o reputaţie în regiune, aşa că întrebarea firească este când şi unde se dezvoltă modelul aplicat la Cluj. „Vrem să ne dezvoltăm în locul potrivit, să avem deschiderea şi sprijinul comunităţii, să avem parte de sprijin financiar. Suntem abordaţi din trei oraşe în acest moment.“ În Capitală? „Piaţa este semisaturată în acest moment, şcoli private se deschid peste tot. Vrem să mergem mai mult în zona unde nu sunt opţiuni şi este deschidere din partea comunităţii“, încheie Ruxandra Mercea.
