Creşterile economice ale ţărilor din estul Uniunii Europene au atenuat temerile că regiunea, şi în special Polonia, vor fi afectate de impactul crizei din Ucraina. Un rol important la performanţa Estului îl are Germania, principalul partener comercial, scrie agenţia Thomson Reuters.
„Evenimentele din Ucraina nu au avut până acum un impact semnificativ asupra comerţului extern al ţărilor din regiune. Pentru regiune a fost mult mai important că economia Germaniei a accelerat în primul trimestru“, a explicat David Nemeth, economist la K&H Bank.
Economia poloneză, cea mai mare din regiune şi singura din UE care a evitat recesiunea în timpul şi după criza globală din 2008-2009, a înregistrat în primul trimestru cel mai rapid ritm de creştere din ultimii doi ani, de 3,5% comparativ cu perioada similară de anul trecut, în condiţiile în care costurile de împrumut au coborât la niveluri record şi au revigorat investiţiile şi cheltuielile populaţiei.
„La creşterea economiei contribuie tot mai mult investiţiile companiilor şi consumul privat. Important este că şi exporturile au rămas puternice“, consideră Adam Antoniak, economist la Bank Pekao, citat de Bloomberg. Creşterea economiei poloneze din primul trimestru este mică doar comparativ cu cea a României.
Datele contrazic, cel puţin pentru moment, avertismentele multor economişti că Polonia va plăti pentru duritatea cu care se opune, diplomatic, intervenţiilor Rusiei în Ucraina. Rusia a interzis importurile de porci din Polonia şi a ameninţat că va restricţiona achiziţiile de mere poloneze.
Economia Ungariei a crescut cu 3,5% în ritm anualizat, în termeni neajustaţi, cel mai puternic începând cu 2006, energizată de producţia industrială mai mare, de activitatea din construcţii, de creşterea investiţiilor şi de avansul cererii interne, potrivit statisticii oficiale maghiare.
După calculele Eurostat, PIB-ul a accelerat la 3,2%.
„Toate sectoarele economiei cu excepţia serviciilor financiare au crescut în primul trimestru în comparaţie cu anul trecut“, a afirmat un statistician maghiar.
Un indicator al încrederii în economie a intrat în aprilie în teritoriu pozitiv pentru prima dată în ultimii 16 ani. Ministrul economiei Mihaly Varga a estimat înaintea publicării datelor privind PIB-ul că economia Ungariei ar putea creşte cu 2,5% anul acesta.
„Motorul german este puternic, au crescut serios volumele în economia germană, în special în industria auto“, a afirmat Varga.
Pentru Bulgaria, datele statistice arată că cererea internă a crescut cu 1,4% în ritm trimestrial, iar formarea capitalului fix a avansat cu 0,8%. Însă exporturile s-au micşorat cu 2,6%. În consecinţă, creşterea economică a decelerat uşor, atât în ritm trimestrial, la 0,2%, cât şi anualizat, la 1,1%. Guvernul bulgar are ca ţintă o creştere economică de 1,8% pentru anul acesta. Luna trecută, ministrul de finanţe Petar Chobanov a estimat un avans de 2,1%.
Econmia Cehiei a stagnat în comparaţie cu cele trei luni anterioare, dar a crescut cu 2% în ritm anualizat, puţin mai slab decât s-a anticipat.
Economia Germaniei continuă să tragă după ea zona euro, cu toate că Franţa şi Italia frânează
Revenirea economică din zona euro nu a reuşit să capete forţă în primul trimestru în pofida creşterii puternice a PIB-ului german, deoarece Franţa, a doua economie ca mărime din uniunea monetară, a stagnat în mod neaşteptat, iar Italia şi Olanda au scăzut, notează Bloomberg. Avansul economic al zonei euro a stagnat la 0,2% în primul trimestru, comparativ cu cele trei luni anterioare, ceea ce va pune presiuni noi pe Banca Centrală Europeană să anunţe luna viitoare măsuri de stimulare. PIB-ul a accelerat de la 0,5% la 0,9% în ritm anualizat.
Ritmul de creştere al economiei Germaniei, cea mai mare din UE, s-a dublat în ritm trimestrial la 0,8% şi a accelerat la 2,3% în ritm anualizat, în parte datorită iernii blânde. Însă statistica germană a raportat şi creşterea cererii interne, ceea ce reprezintă o veste bună pentru întreaga economie a zonei euro, dependentă de cheltuielile gospodăriilor şi companiilor germane. De asemenea, comerţul extern a scăzut, semn al reechilibrării surselor de creştere dinspre exporturi spre cererea internă. Dar chiar şi aici, în Germania, motorul de creştere al zonei euro, sunt semne de încetinire în al doilea trimestru. Institutul ZEW pentru Cercetare Economică Europeană, care încearcă să anticipeze evoluţiile cu şase luni în avans, a anunţat săptămâna aceasta că un indicator al aşteptărilor investitorilor a scăzut în mai pentru a cincea lună consecutiv la cel mai redus nivel începând cu ianuarie 2013.
În Franţa, reducerea cheltuielilor gospodăriilor cu 0,5% a încetinit creşterea economică până la stagnare. De asemenea, investiţiile s-au redus cu aproape 1%, iar exporturile au încetinit de la 1,6% în ultimele trei luni ale anului trecut la 0,3%. Guvernul francez s-a angajat să reducă cu peste 30 de miliarde de euro povara fiscală care apasă pe angajatorii privaţi în următorii trei ani, dar intenţionează ca în acelaşi timp să economisească 50 de miliarde de euro din cheltuielile publice pentru a putea reduce deficitul bugetar la limitele recomandate în tratatele UE, ceea ce va pune şi mai mari presiuni pe creşterea economică.
Italia a dat înapoi în eforturile celei de-a treia economii ca mărime din zona euro de a ieşi din cea mai lungă recesiune de după Al Doilea Război Mondial. PIB-ul a scăzut cu 0,1% în T1, în ritm trimestrial, după creşterea de 0,1% cu care a ieşit din recesiune în cele trei luni anterioare. Biroul italian de statistică a anunţat că activitatea industrială s-a contractat, iar cea din servicii nu a crescut, în timp ce producţia din agricultură a avansat uşor. Datele reprezintă o lovitură pentru coaliţia de guvernare condusă de unul dintre cei mai tineri premieri europeni, Matteo Renzi, dată în timpul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare.
O surpriză plăcută a venit din partea Spaniei, unde revenirea economică a accelerat substanţial. Economia a crescut cu 0,6% în T1, comparativ cu anul trecut, faţă de o scădere de -0,2% în ultimele trei luni din 2013.
