Franţa a anunţat că până în 2040 vor fi interzise maşinile pe bază de motorină sau benzină, iar toată lumea se pregăteşte de revoluţia vehiculelor electrice, însă în România Hidroelectrica sau Electrica, care stau pe sute de milioane de euro, nu văd viitorul.
În schimb, MOL şi E.ON au anunţat la sfârşitul săptămânii trecute un parteneriat pentru instalarea a 40 de staţiii de încărcare pentru automobile electrice în România.
Cu 20% din energie produsă hidro, România se poate poziţiona în viitor într-unul dintre cei mai curaţi producători de energie electrică, iar Hidroelectrica poate juca aici un rol esenţial.
Valoarea sa este deja la bătaie cu cele mai mari companii din România, precum OMV Petrom, lider în piaţa de hidrocarburi, sau Automobila Dacia, numărul 1 în industria auto. Pentru prima dată, Hidroelectrica a devansat OMV Petrom în anuarul Cele mai valoroase companii din România, ediţia 2016, cu o valoare de piaţă de 2,9 miliarde de euro.
Investitorii cotează întotdeauna viitorul şi cu toate că numărul maşinilor electrice este încă mic în România, un proces disruptiv ar putea schimba în doar câţiva ani răspândirea lor. Numai că viitorul trebuie pregătit, iar Hidroelectrica sau Electrica, care stau pe lichidităţi de sute de milioane de euro, ca urmare a profitabilităţii mari şi a listării în cazul Electrica, încă nu au prezentat niciun plan de investiţii în această direcţie.
Pentru sectorul energetic şi petrochimic, ca şi pentru industria auto, două decenii nu înseamnă mult, ci doar câteva cicluri de fabricaţie. Astăzi sunt imaginate automobilele care vor circula peste 10 ani, iar marii producători ai lumii vor ţine cont de aceste decizii politice, cum sunt cele care se pregătesc în Franţa sau au fost deja luate în ţările nordice, privind interzicerea maşinilor care utilizează benzină sau motorină.
Puţini ar fi prevăzut, spre exemplu în urmă cu 15 ani, ce amploare vor lua investiţiile în energie eoliană, dar astăzi sunt momente când 15% din energia produsă în România provine de la parcurile eoliene.
În sectorul energiei solare sunt investiţii de miliarde şi zeci de miliarde de euro la nivel internaţional, fiind aproape momentul în care panourile solare vor fi suficient de ieftine, astfel încât să nu mai fie necesară subvenţia statului pentru a fi integrate în procesul de producţie a energiei electrice. Şi nu este departe momentul în care oamenii vor putea înmagazina energie solară vara, pe care să o utilizeze iarna.
Elon Musk, fondatorul Tesla, lucrează la o baterie gigant care să acumuleze energie electrică pentru un oraş de 30.000 de locuitori.
Ce se va întâmpla, însă, în industria petrochimică, unde România are capacităţi mari de rafinare şi care reprezintă pentru economia locală un sector strategic?
Gazul va fi folosit, probabil, într-o proporţie mult mai mare pentru producţia de energie electrică, iar OMV Petrom deja a investit în această direcţie la Petrobrazi.
Odată ce cererea de hidrocarburi va scădea, o posibilă direcţie este petrochimia.
„Din gaz şi petrol poţi face orice“, spunea recent la ZF Live preşedintele Chimcomplex, Virgiliu Băncilă.
Din acest punct de vedere, probabil că unul din investitorii care ar trebui să fie pe lista companiilor interesate de Oltchim ar trebui să fie şi OMV Petrom, pentru diversificarea producţiei. Pentru companii precum MOL, spre exemplu, petrochimia este deja vitală ca linie de profit.
Cum poate MOL să se gândească la viitor prin investiţii în staţii de energie electrică, iar firmele româneşti, precum OMV Petrom, Romgaz, Hidroelectrica sau Electrica, încă nu văd potenţialul acestei noi direcţii în economie?
Există informaţii că OMV Petrom ar fi interesată de industria de îngrăşăminte, iar orice pas făcut în crearea de valoare adăugată, în prelucrarea resurselor naturale este necesar să fie încurajat.
Nu întâmplător Hidroelectrica a devenit cea mai profitabilă companie din România în 2016, conform topului publicat astăzi de Ziarul Financiar.
Însă este complicat, atunci când ai 200-300 de milioane de euro profituri eliberate în fiecare an, să ai şi un plan cum să faci din aceste 200-300 de milioane 2 miliarde în următorii 15-20 de ani, în ce să investeşti profitabil.
Din păcate, cine să se gândească la aceste planuri? Cine conduce cel mai preţios activ al României în acest moment, monopolul producţiei de energie electrică pe bază de apă, o ţintă de preluare pentru marile fonduri de investiţii internaţionale în preconizata listare la bursă?
O fostă secretară de şef de partid, fără niciun fel de experienţă în domeniu şi fără niciun fel de legătură cu lumea businessului. Dacă ar fi fost pe mâini profesioniste de la început, fără implicare politică, astăzi Renel, fosta regie care includea producţia, furnizarea şi distribuţia de energie electrică în anii ’90, ar fi devenit un jucător de temut în regiune, precum astăzi CEZ.
