Loteria Română, „mulsă“ an de an de milioane de euro prin management numit politic, se pregăteşte să încheie un nou contract pentru echipamente de videoloterie (jocurile numite popular păcănele), dat fiind că cel cu grecii de la Intralot şi Intracom, semnat pe zece ani, va expira la final de an. Jocurile pe terminalele de videoloterie aduc peste jumătate din veniturile companiei, adică mai mult de 100 de milioane de euro anual, potrivit ultimelor date disponibile.
Deşi se află sub management privat de câteva luni, ce ar fi trebuit să aducă mai multă transparenţă, Loteria nu a făcut public modul în care se va face selecţia viitorului partener, menţionând doar că a „declanşat o procedură de selecţie“, sau valoarea contractului, despre care spune doar că „nu va putea fi stabilită cu precizie de la început, întrucât ea este dependentă de mai mulţi factori cu caracter variabil“, deşi procedura de selecţia a fost demarată, şi nici nu a făcut public numele companiilor cu care poartă discuţii.
„Transparenţa trebuie să existe în orice companie de stat şi la proprietar. Cred că dirijarea continuă să se facă politic şi sub management privat“, este de părere Doru Lionăchescu, analist la casa de investiţii Capital Partners.
Un raport pe 2010 al Curţii de Conturi arăta că Loteria a încheiat în condiţii dezavantajoase contracte cu Intralot SA, Intracom SA şi Lotrom SA în 2003 pentru un sistem de videoloterie pe o perioadă de 10 ani. Mai mult, anul trecut, Dan Alexandru Ghiţă, fostul director general al Loteriei, spunea la preluarea funcţiei, că grupul de firme greceşti Intralot a încasat 460 milioane de lei (104 mil. euro) în intervalul 2007-2011 din contractele cu Loteria, grecii primind 70% din veniturile nete ale companiei.
Loteria: Am declanşat o procedură de selecţie pentru videoloterie
„Contractul cu Intracom şi Intralot expiră la sfârşitul acestui an, fapt care creează oportunitatea pentru încheierea unui nou contract cu privire la exploatarea jocurilor de tip VLT (videoloterie). Compania a declanşat o procedură de selecţie în scopul de a selecta un operator internaţional major în domeniul jocurilor de tip VLT şi de a stabili un parteneriat în acest domeniu“, au transmis reprezentanţii biroului de presă de la Loteria Română.
Întrebaţi de ZF care va fi valoarea contractului, oficialii Loteriei au spus: „În ceea ce priveşte valoarea contractului, precizăm că aceasta nu va putea fi stabilită cu precizie de la început, întrucât ea este dependentă de mai mulţi factori cu caracter variabil, dintre care cel mai important va fi modul de evoluţie a mărimii pieţei jocurilor de tip VLT din perioada următoare“.
„Se vor redacta clauze contractuale care să permită tragerea la răspundere a viitorului partener“
Loteria a precizat doar că obiectivul este de a încheia un contract cu o companie „cu reputaţie şi experienţă solidă în domeniul organizării jocurilor care intră în domeniul de activitate al Loteriei, în particular al jocurilor de tip videoloterie“.
„Menţionăm totodată că ne propunem încheierea unui contract care să asigure un parteneriat în condiţii echitabile. Se vor redacta clauze contractuale care să permită tragerea la răspundere a viitorului partener sau, după caz, care să acorde Loteriei Române un mecanism de denunţare a contractului în situaţia în care contractul nu va fi suficient de profitabil. Vom oferi mai multe detalii în momentul în care procedura de încheiere a contractului va fi finalizată“, a fost răspunsul Loteriei.
Profit mai mic de patru ori decât în 2009
Afacerile Loteriei s-au redus semnificativ în ultimii ani, de la 345 de milioane de euro în 2008 la 227 milioane de euro anul trecut. Profitul a scăzut la 8,2 milioane de euro, de la un nivel de 30 de milioane de euro în 2008 şi 35 de milioane de euro în 2009, arată datele de la Ministerul de Finanţe. Spre comparaţie, Loteria din Ungaria (10 mil. locuitori) a avut un profit de 191 mil. euro, iar cea din Polonia face un profit de 322 mil. euro, potrivit datelor prezentate anul trecut de Dan Alexandru Ghiţă. În ianuarie, premierul Victor Ponta declara că vrea la Loterie un profit de 75 mil. euro faţă de cel de 10 mil. euro pe care îl are în prezent.
Contractul cu grecii de la Intralot care se încheie a fost considerat de Curtea de Conturi dezavantajos pentru Loterie, dar nu a fost singurul în această situaţie. La începutul anului trecut, Curtea de Conturi a constatat la Loterie prejudicii de circa 90 mil. lei (20 mil. euro), din contracte cu firmele Shelter Security, compania de pază fiind favorizată în câştigarea unei licitaţii pentru cumpărarea sistemului de securitate şi cel cu Form Trade pentru vânzarea de cartele telefonice.
Sub management privat. Şeful Loteriei, un bancher
Adrian Mişu Manolache, fostul director regional corporate al Băncii Comerciale Române, a preluat conducerea Loteriei Române. El îl înlocuieşte pe Dan Alexandru Ghiţă, numit în iulie anul trecut la venirea guvernului Ponta.
Manolache a fost numit în şedinţa adunării generale a acţionarilor din data de 13 martie anul acesta ca membru al consiliului de administraţie (CA), iar în şedinţa CA din aceeaşi dată a fost numit în funcţia de director general al Loteriei.
Care sunt criteriile ce se iau în calcul în alegerea furnizorului de aparate de videoloterie?
Răspunsul Loteriei:
Experienţă relevantă în exploatarea sistemelor de tip videoloterie (VLT) pe o piaţă reglementată
Numărul de aparate de tip VLT pe care firma le are în exploatare la data formulării ofertei
Numărul de jocuri care pot fi instalate pe aparatele VLT
Capacitatea de adaptabilitate a produsului furnizat de ofertant, în funcţie de tipologia locaţiilor Loteriei Române
Capacitatea şi adaptabilitatea platformei de operare la cerinţele de situaţie
Capacitatea de implementare a sistemelor care pot duce la creşterea vânzărilor (jackpot-uri, sisteme de fidelizare a clienţilor)
Certificări internaţionale deţinute de ofertant
Capacitatea de furnizare şi implementare a aparatelor şi sistemelor VLT, conform cerinţelor pieţei din România (număr minim lunar de aparate care pot fi furnizate şi implementate)
Informaţiile furnizate de sistemul tehnic utilizat de firmă şi siguranţa acestuia
Posibilitatea de stocare a datelor şi perioada de stocare
Elementele de siguranţă ale sistemului operat de firmă (detectarea fraudelor, siguranţa transmisiilor de date, securitatea bazei de date)
Bonitatea financiară şi capacitatea firmei de a finanţa obiectul parteneriatului Statisticile financiare realizate de sistemul VLT în ţările unde firma operează astfel de sistem (media pe aparat, procente de câştiguri)
Portofoliul de clienţi ai ofertantului.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.10.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
