Oamenii de afaceri privesc cu îngrijorare la perspectivele anului 2024, pe fondul creşterii costurilor operaţionale şi a evoluţiei inflaţiei, majoritatea estimând că România ar putea intra în recesiune tehnică în prima parte a acestui an, pe fondul scăderii activităţii industriale şi accentuării problemelor de pe lanţurile economice, potrivit barometrului anual de opinie în rândul companiilor dezvoltat de Moneycorp România.
Mai mult de jumătate dintre respondentii care au participat la cercetarea derulată în luna decembrie 2023 (59%) sunt convinşi că economia va intra în recesiune, iar 37% estimează că acest lucru se va întâmpla în primele şase luni din 2024.
Marile provocări ale anului sunt legate de creşterea costurilor operaţionale (preţuri materiale, servicii, costuri de transport, dobânzi etc.) şi scăderea vânzărilor pe fondul deprecierii puterii de cumpărare şi a accentuării fenomenului de dezintermediere în economie.
“Menţinerea inflaţiei la un nivel ridicat (6% în estimările Guvernului) este de natură sa impuna optimizarea costurilor operaţionale în rândul companiilor, regândirea şi adaptarea ofertelor de produse şi servicii la noua realitate economică. Toate acestea vor face diferenţa între cei care vor exploata oportunităţile aparute şi cei care vor avea de gestionat scăderi ale vânzarilor cauzate de costuri de producţie tot mai ridicate, mai ales în contextul în care toate acestea sunt însoţite şi de o creştere semnificativă a taxelor pentru mediul de afaceri’’, afirmă Cosmin Bucur, managerul Moneycorp România.
Potrivit rezultatele barometrului, o treime dintre investitori estimează o inflaţie de 6-8%, iar 27% o văd între 8-10%.
Recent, Banca Naţională a estimat că majorarea taxelor de la 1 ianuarie 2024 va genera o accelerare temporară a inflaţiei, care va afecta economia românească, în condiţiile în care companiile vor introduce în preţuri costurile generate de schimbările fiscale.
Potrivit experţilor Moneycorp, evoluţia impredictibilă a preţurilor a generat probleme în 2023, de la scăderea vânzărilor la accentuarea blocajului financiar. Dovadă că peste 80% dintre respondenţi au declarat că durata de încasare a facturilor a crescut faţă de anul precedent.
,,Limitarea creditului furnizor şi întârzierile tot mai mari de plată de pe lanţurile economice se vor afla şi în 2024 în prim-planul antreprenorilor. Această situaţie va face ca multe dintre companii să fie precaute, să evite expuneri financiare incontrolabile, să lucreze mai mult cu partenerii în care au încredere şi să monitorizeze mai atent dinamica financiară pe lanţurile economice’’, a adaugat Cosmin Bucur.
Dinamica business-ului în 2024 va fi afectată şi de o potenţială evoluţie negativă a cursului valutar, pe care marea majoritate a managerilor o iau în calcul. Cei mai mulţi dintre executivi (53.6%), se aşteaptă ca euro să depaseasca cotaţia de 5 lei în 2024. Dintre aceştia, 13.8% cred că euro va depăşi chiar nivelul de 5,05 lei.
O treime dintre participantii la sondaj pariază pe un curs între 4,95-5 lei/euro, iar 14% cred că, pe fondul calendarului electoral, BNR va încerca să ţină cursul sub 4,95 lei/euro.
”Evoluţia cursului pare, la prima vedere, o ecuaţie simplă, mai ales în context electoral, însă care ascunde destule necunoscute, atât de ordin intern cât şi extern. Important de spus că inclusiv Comisia Naţională de Prognoză vede, în ultimul său raport, o depreciere a cursului de 1%, către un curs mediu de 5 lei/euro în 2024, estimare în ton şi cu previziunile AAFB, lansate recent’’, afirmă Sebastian Bacioiu, Head of Dealing al Moneycorp Romania
Dincolo de evoluţia EURO/RON, cei care au participat la sondaj estimează, totodată, o apreciere a monedei americane în faţa euro şi a leului. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză vede cursul mediu al dolarului american la 4,63 lei în 2024 şi de 4,69 lei în 2025.
Şi în privinţa dobânzilor, cei chestionaţi văd, în continuare, un nivel ridicat. Patru din zece dintre ei văd, de exemplu, indicele ROBOR evoluând între 6-8%. Există un număr însemnat de executivi care cred că dobânzile se vor mai reduce, pe fondul temperării inflaţiei şi deciziilor de politică monetară aşteptate mai ales în a doua parte a anului.
Aproape o treime văd ROBOR-ul între 4-6%, iar 18% îl văd coborând chiar şi sub 4%.
Potrivit Moneycorp, pe plan intern, va fi interesant de văzut ce măsuri va lua Guvernul pentru a-şi onora angajamentele din PNRR, pentru a atrage banii europeni, şi mai ales cum va reuşi să gestioneze problema bugetului de stat fără să fie nevoit să apeleze din nou la măsuri de ordin fiscal care să impacteze economia.
,,În economia reală, vedem deja că firmele sunt mult mai prevăzătoare şi mai puţin dispuse să îşi asume riscuri investiţionale, iar acest fapt va influenţa dinamica economiei. 2024 este un an al provocărilor, dar şi al oportunităţilor. Nu este exclus să asistăm la o evoluţie economică oscilantă, o dovadă a fragilităţii mediului economic într-un context destul de dificil’’, spune Sebastian Bacioiu.
Potrivit rezultatelor barometrului, cei mai mulţi dintre managerii chestionati cred că statul va juca un rol major în 2024, iar principalele măsuri pe care aceştia le consideră necesare vizează, printre altele, restructurarea aparatului bugetar şi digitalizarea acestuia, creşterea gradului de colectare a TVA şi eliminarea excepţiilor fiscale, mărirea bazei de impozitare şi păstrarea cotei unice.
Perioada plină de incertitudini prin care va trece economia românească în 2024 a activat deja mecanismele de risk management în marea majoritate a companiilor, focusul pe restructurare, pe optimizarea fluxurilor financiare aflându-se în prim-plan în planurile de business.
,,Contractele de tip forward (la termen) derulate de companii, le permit acestora să gestioneze activ provocările cauzate de variaţiile de curs valutar. Acest instrument financiar permite, în esenţă, tranzacţionarea la un curs fix, prestabilit, fapt care permite un control mai bun al fluxului de numerar şi predictibilitate” a adaugat Sebastian Bacioiu.
Barometrul Moneycorp România a fost realizat în luna decembrie2023, pe un grup de peste 1.000 de companii din domenii diverse, precum IT&C, Asigurări, Echipamente, Materii prime, Energie, FMGC sau Turism.
Profilul respondentilor a fost reprezentat de middle şi top management, cu studii superioare, 63% bărbaţi şi 37% femei, cu o vârstă medie de 47 de ani.
