România a avut în perioada ianuarie-iulie un deficit de cont curent de 11,89 miliarde euro, comparativ cu 15,2 miliarde euro în perioada similară din 2022, după ce deficitul din comerţul internaţional cu bunuri s-a redus cu 2,3 miliarde euro, iar balanţa serviciilor a avut un excedent în creştere cu 1,65 miliarde euro, arată datele BNR.
În acelaşi timp, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 637 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 64 milioane euro.
Astfel, balanţa bunurilor a consemnat un deficit de 15,4 miliarde euro, iar balanţa serviciilor a înregistrat un excedent de 8,3 miliarde euro.
Pe zona de servicii, cel mai mare excedent provine din serviciile de telecomunicaţii, informatice şi informaţionale, în valoare de 3,54 miliarde euro, faţă de 3 miliarde euro în perioada similară din 2022. lz mică distantă se află excedentul din transporturi, de 3,50 miliarde euro, de la 3,08 miliarde euro în primele şapte luni de anul trecut.
În schimb, turismul şi călătoriilor rămân în dezechilibru, cu un deficit de 1,99 miliarde, în creştere faţă 1,74 miliarde euro în ianurie-iulie 2022.
Balanţa veniturilor primare, care includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii), impozite, subvenţii, a înregistrat un deficit de 5,5 miliarde euro, iar balanţa veniturilor secundare, care includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice, a înregistrat un excedent de 746 milioane euro.
Investiţiile străine directe au însumat 4,25 miliarde euro (comparativ cu 5,99 miliarde euro în perioada ianuarie - iulie 2022), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 4,59 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 343 milioane euro.
