ZF 24

Tarniţa-Lăpuşteşti în miniatură: România are prima hidrocentrală care se poate transforma în consumator de energie, după 10 ani de lucrări şi 400 de milioane de euro. Ce-i lipseşte unităţii ca să fie rentabilă? Galerie FOTO

Autor: Roxana Petrescu

12.05.2014, 13:21 3300

„Daţi click aici. Şi apoi apăsaţi pe yes.“ 30 de secunde, un calculator şi câteva ecrane. Atât a fost necesar pentru a porni prima hidrocentrală din România care peste noapte se poate transforma din producător în consumator de curent. Sala calculatoarelor s-a umplut de zgomotul apei.

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, intrat pentru a doua oară în insolvenţă, a avut nevoie de zece ani şi 400 de milioane de euro să finalizeze această investiţie amplasată pe Olt, la o oră de mers de Slatina. Investitia este formata dintr-o salba de cinci hidrocentrale care dupa retehnologizare au impreuna 285 MW.

Timp de o lună, noua funcţie a hidrocentralelor, cea de pompaj, va fi testată, rezultatele obţinute urmând să fie punctul de plecare pentru decizia de a construi sau nu Tarniţa-Lăpuşteşti, proiectul de peste un miliard de euro, devenit între timp unul dintre cele mai controversate subiecte energetice.

Lucrările la construcţia hidrocentralelor Ipoteşti, Drăgăneşti, Frunzaru, Ruşeneşti şi Izbiceni de pe Olt, sectorul Slatina-Dunăre, au început în 1982, cele cinci unităţi fiind puse în funcţiune în perioada 1986-2000.

WikiZF: Profilul companiei Hidroelectrica

În această perioadă, cele cinci unităţi, care la acel moment aveau o capacitate totală de 185 MW, func­ţionau ca nişte hidrocentrale normale.

În 2001 însă se ia decizia înlocuirii tuturor celor 20 de hidroagregate, împărţite în mod egal între cele cinci centrale, şi se începe retehnologizarea, scopul fiind acela de a adăuga şi funcţia de pompaj.

Ce este pompajul?

În linii mari, această funcţie permite unei hidro­centrale să folosească  surplusul de energie din sistem, care de obicei se formează în perioadele când consumul scade, cum este noaptea de exemplu, şi s-o folosească pentru a pompa apa din aval în amonte, adică de la vale la deal, acţionând astfel ca un consu­mator de energie.

Mai apoi, apa pompată poate fi din nou turbinată mai ales în perioadele de vârf, adică atunci când se consumă multă energie şi când preţul este mare. Necesitatea unei astfel de hidrocentrale, care în funcţie de nevoile sistemului poate să se transforme rapid dintr-un producător într-un consumator de energie, este determinată de mai mulţi factori.

În România din 2010 şi până acum s-au pus în funcţiune circa 2.900 MW numai în parcuri eoliene, potrivit celor mai recente date ale Transelectrica. Pentru comparaţie, un reactor de la Cernavodă are 700 MW.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro