ZF English

Cand unii se uita, altii castiga

20.04.2001, 00:00 14



Firma ABplus din Iasi organizeaza targuri si expozitii din 1997, iar potrivit patronului sau, Florin Mindirigiu, peste un milion de persoane au calcat pragul acestor manifestari.

Firma ieseana este membra a Asociatiei Nationale a Organizatorilor Profesionisti de Conferinte si Expozitii si a Asociatiei Organizatorilor de Targuri si Expozitii din Romania, fiind singurul organizator profesionist din zona Moldovei.

In varsta de numai 27 ani, Florin Mindirigiu isi aminteste ca a intrat in afaceri mai mult dintr-o ambitie, dupa ce a ramas dezamagit de modul cum a fost organizat la Iasi un targ de produse medicale.

"Ma nimerisem la Teatrul Luceafarul, unde am vizitat o expozitie. Eram uimit de ceea ce ce vedeam, era oribil. Expozitia respectiva nu avea standuri, iar totul era o amestecatura de prost gust. Mi-am spus atunci ca pot sa organizez cu mult mai bine un astfel de eveniment si m-am apucat imediat de treaba", povesteste Mindirigiu.

Patronul ABplus spune ca a investit initial 600.000 de lei, inchiriind un spatiu de cativa metri patrati, la etajul al saselea al unei cladiri din centrul municipiului.

"Pana in acel moment, lucrasem la mai multe firme private, care nu aveau nici o legatura cu noul domeniu in care intrasem. Mi-am luat salopeta, galeata cu var, doua perii si m-am apucat de varuit. Cand am terminat curatenia, mi-am adus telefonul de acasa si am imprumutat doua birouri de la niste prieteni. A fost o experienta interesanta", considera Mindirigiu.

Primul targ a avut loc in Iasi, la numai trei luni de la infiintarea firmei, iar in primul an de activitate ABplus a mai organizat alte trei astfel de evenimente.

De la patru targuri in 1997, ABplus a ajuns anul trecut la 12 expozitii, la care s-au adaugat inca trei festivaluri in aer liber.

Cifra de afaceri a firmei s-a dublat de la an la an, ajungand la 2,4 miliarde de lei in 1999 si 5,8 miliarde de lei in 2000. Pentru acest an, patronul iesean este ceva mai retinut, prognozand o crestere a cifrei sale de afaceri cu numai 30%.

ABplus are in total 21 de angajati, dintre care 16 in Iasi, cate doi in Galati si Sibiu si unul care reprezinta interesele firmei in Bucuresti.



Oferte de corturi pe Internet

Targurile si expozitiile organizate de ABplus acopera diverse domenii ale economiei: constructii, industria prelucrarii lemnului si a mobilei, tehnica de calcul si comunicatii, medicina si agricultura.

Pana in prezent, ABplus a organizat targuri la Iasi, Sibiu si Galati, iar planurile de viitor includ alte doua orase, Constanta si Timisoara.

Florin Mindirigiu considera ca manifestarea cu amploarea cea mai mare este Targul National de Constructii Camex, care are loc anual, in luna februarie.

Fata de 18 firme in primul an, Camex a adunat la Iasi in urma cu doua luni, la a cincea editie, 150 de firme de profil din intreaga tara.

Din cauza numarului ridicat al cererilor de participare, targul a fost organizat in acest an in doua puncte diferite ale orasului - Sala Sporturilor, respectiv Palatul Culturii, cateva firme fiind chiar refuzate.

De altfel, problema spatiului este cea care da cele mai mari dureri de cap, in conditiile in care la Iasi nu exista nici un spatiu propice pentru organizarea unei astfel de manifestari.

"Avem, pe viitor, doua solutii. Pe de o parte suntem in discutii pentru a prelua o hala de trei mii de metri patrati din zona centrala, iar pe de alta parte ne gandim si la varianta unei structuri portabile, care are avantajul ca poate fi amplasata oriunde in oras.

Exista oferte pe Internet pentru astfel de sali, de fapt niste corturi uriase, elegante si frumos colorate", sustine patronul firmei ABplus.

Interesant este faptul ca Primaria Iasi a propus la randul sau o varianta pentru desfasurarea targurilor, trimitand firma ieseana la marginea municipiului, intr-o hala a fostului Combinat de Utilaj Greu.

"Daca am fi mers acolo, s-ar fi terminat cu expozitiile. Hala respectiva este in plin camp si nu stiu care firma ar accepta sa mai vina. Daca, totusi, am fi lamurit firmele, ma intreb cati dintre ieseni vor veni la camp pentru a vedea standurile", afirma Mindirigiu, care spune ca relatiile sale cu Primaria nu au fost afectate, in ciuda atitudinii mai putin prietenoase afisate de municipalitate.

Cat priveste costurile pentru organizarea unui targ, Mindirigiu sustine ca acestea sunt in stransa legatura cu amploarea actiunii, variind intre 10.000 si 30.000 de dolari.



Munti de scrisori pentru firme

In baza de date a firmei, pusa la punct de propriii angajati, exista nu mai putin de 35.000 de firme din toata tara, iar aducerea lor la targuri presupune multa energie si cateodata nervi de otel.

"Pentru organizarea unui targ, munca noastra incepe cu sase sau chiar noua luni inainte de data stabilita pentru desfasurarea lui. Avem mai intai contacte telefonice cu cateva mii de firme, timp in care le trimitem si cate trei scrisori.

Dupa ce aceasta procedura este finalizata, o mie dintre firme mai primesc un telefon, iar cu 500 purtam o corespondenta intensiva, in care le prezentam cu lux de amanunte conditiile de participare.

Din 500, in final, vin la targ 150. In toata aceasta perioada este o desfasurare de forte impresionanta, mai ales ca ne ocupam in acelasi timp cu pregatirea mai multor targuri".

Pretul pentru un metru patrat pe care il platesc firmele participante variaza intre 29 si 48 dolari, in functie de importanta manifestarii si implicit de numarul potential de vizitatori.

In acest pret intra o sumedenie de elemente: costul standurilor, chiria salii, cheltuieli de personal si pachetul de promovare, intreaga logistica fiind asigurata de organizator.

De altfel, firma ABplus detine un depozit propriu cu scaune, standuri si diverse alte obiecte de mobilier, in care s-au investit doua miliarde de lei.

Profitul brut pe care il obtine ABplus in urma organizarii unui targ este de aproximativ 4-5 dolari pe metrul patrat.

Cheltuielile curente ale firmei sunt si ele ridicate; numai Posta Romana incaseaza lunar aproximativ 20 de milioane de lei de pe urma "muntilor" de scrisori cu care sunt bombardate firme din intreaga tara.

Patronul firmei iesene considera ca principalul concurent la nivel local este Camera de Comert si Industrie Iasi, iar la nivel national - Romexpo, socotit "un colos greu de clintit".

Supararea lui Mindirigiu este legata de lipsa unei clarificari reale a regimului expozitiilor si targurilor organizate in Romania. "Fiecare isi intituleaza expozitia si clientii nu stiu unde sa se duca", considera patronul ABplus.

Cu toate acestea, Mindirigiu este optimist si sustine ca primul pas, acela al educarii pietei, a fost deja depasit. "Firmele au invatat ca aceste manifestari isi au rolul lor.

Pe de o parte, se intalnesc direct cu clientul, insa au posibilitatea sa analizeze si oferta concurentei. In plus, multe companii au prilejul sa lanseze pe piata noi produse si sa sondeze astfel interesul din partea clientilor.

Cel mai important atu este acela ca firma ajunge fata in fata cu mii de oameni, intr-un timp scurt. Cu greu imi imaginez ca o companie sa reuseasca sa adune atatia oameni in fata produselor pe care le realizeaza", subliniaza Mindirigiu.



Butoaie de bere suplimentare

Manifestarile cele mai populare in randul publicului s-au dovedit a fi festivalurile berii, organizate atat la Iasi, cat si la Bucuresti, Targu Mures sau Craiova.

Anul trecut, in cele trei zile cat a durat Festivalul Berii, iesenii au dat pe gat aproximativ 400.000 de halbe cu bere, iar concertele organizate in aer liber au atras zeci de mii de fani ai trupelor aflate in voga.

Producatorii de bere au fost, la randu-le, multumiti in privinta vanzarilor, fiind nevoiti sa-si inroseasca celularele pentru a cere trimiterea la Iasi a unor noi transporturi cu butoaie de bere.

In acest an, Festivalul Berii urmeaza sa fie organizat la sfarsitul lunii viitoare si va cunoaste mici schimbari fata de editiile precedente.

"Ne gandim ca fiecare participant la Festival sa plateasca la intrare un bilet de doua, trei mii de lei. La final, suma care se va strange, probabil in jur de 100 de milioane de lei, va fi donata in scopuri caritabile", a precizat Mindirigiu.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO