Daca vrei sa-ti vinzi masina sau sa-ti cumperi un autoturism de ocazie, poti alege un targ de masini, din multele targuri de acest fel care s-au dezvoltat in orasele mari.
Faima targurilor in cauza s-a deteriorat in ultimii ani din cauza atmosferei de talcioc si a modului la limita infractionalitatii in care au functionat unele dintre ele.
Celebrul, din acest punct de vedere, talcioc bucurestean de la Vitan-Barzesti a fost, insa, transformat treptat intr-un complex comercial salubru si civilizat.
La targul comercial Autovit gasesti de vanzare de la autoturisme la camioane, pentru care iti poti alege anul, marca si poti negocia cu proprietarul pretul. In fiecare duminica, mai mult de 2.000 de tipuri de masini sunt expuse spre vanzare pe o suprafata de peste 40.000 mp de platou amenajat - betonat, marcat, cu iluminare, supraveghere cu camere video, paza si statie de amplificare.
Targul era, la inceputul anului trecut, cel mai mare targ de masini din Europa de Est, iar acum, cei care il conduc sustin ca a ajuns cel mai mare din Europa.
Compania Autovit face parte dintr-un grup de firme care se ocupa in principal de administrarea si exploatarea pietelor, targurilor si complexelor comerciale. Inginer de meserie, Liviu Dobrin, cel care ocupa din 1995 functia de presedinte al Consiliului de Administratie al Complexului Comercial Autovit, a pornit afacerea din dorinta de a face "ceea ce stie mai bine".
In cativa ani, firma a reusit sa ridice considerabil standardul targului, care a obtinut "Premiul de excelenta pentru performante corespunzand standardelor Uniunii Europene" - o diploma acordata de Uniunea Europeana a Intreprinderilor Mici si Mijlocii (UEAPME).
Un alt premiu primit de Autovit este "Premiul special pentru nivel ridicat al investitiilor pe plan local", acordat de Consiliul National al Intreprinderilor Mici si Mijlocii Private din Romania (CNIMMPR).
Nebunia de la talcioc
Amenajarea suprafetei unde functioneaza in acest moment targul a inceput in anul 1995, astfel incat in 1997, complexul a putut functiona la o capacitate de 10%.
Conform spuselor lui Dobrin, profitul nu a aparut decat in anul 1999, dupa indelungi lupte de restabilire a climatului in zona in care functioneaza targul.
Reprezentantul Autovit spune ca ideea de a infiinta un astfel de centru comercial a venit din "nebunia" care exista in zona Podului Vitan Barzesti - Podul Mihai Bravu.
"Duminica, in zona Podului Vitan-Barzesti si a Podului Mihai Bravu, existau zeci de mii de oameni care desfasurau activitati economice in conditii absolut insalubre si, in mare parte, ilegale", aminteste Liviu Dobrin.
Mai ales la inceputul drumului, dar si mai tarziu, Autovit a mizat pe cartea autofinantarii. "Banii de inceput au fost adusi de actionarii societatii, care sunt in numar de 2.300.
A trebuit sa facem si apel si la credite, dar si la o multime de artificii, din cauza fiscalitatii care este uneori aberanta", afirma Dobrin, fara a furniza amanunte.
El adauga ca din punct de vedere financiar, targul a reusit sa faca fata foarte greu, astfel incat profitul a trebuit sa fi integral reinvestit. In anul 2000, cifra de afaceri a complexului Autovit a fost de 10,1 miliarde de lei.
Nivelul investitiei actuale depaseste 34 miliarde de lei, iar boss-ul de la Autovit considera ca "mai sunt inca pe atatea miliarde de investit".
In anul 1999, Autovit a platit statului 5 miliarde de lei impozite, motiv pentru care Dobrin este de parere ca acest complex ar trebui sa gaseasca un sprijin mult mai eficient din partea statului.
"Nu am avut nici o scutire de impozit, nu am avut nici un fel de facilitate fiscala, ceea ce ne nemultumeste. Banii pe care noi i-am platit ca taxe, in 1999, du o idee despre suma care se pierdea in economia subterana, pe vremea cand activitatea targului era ilegala", spune Dobrin.
Teren accidentat, buncare si moloz
"Faptul ca am pornit aceasta activitate nu poate fi numit decat aventura, pentru ca ceea ce era in aceasta zona poate fi catalogat drept dezastru", apreciaza Dobrin.
El povesteste ca in locul unde in acest moment functioneaza complexul Autovit zaceau munti de gunoaie, moloz, beton intarit si chiar un soi de buncare. "A fost nevoie de luni de zile pentru ca sa se vada intr-adevar ceva; aveam senzatia ca muncim in gol. Cu timpul, lucrurile au inceput sa capete contur si am reusit cam in doi ani de zile sa amenajam 10% din suprafata", isi aminteste Dobrin.
Afacerea a devenit prospera din momentul in care fostul primar general Lis a dat decizia de desfiintare a targului neautorizat din zona Mihai Bravu. Autovit a devenit din acel moment singurul targ autorizat din Capitala, iar marea majoritate a celor care isi desfasurau activitatea acolo au inceput sa se mute in interiorul complexului Autovit.
Dobrin afirma ca vanzatorii care plasau masini in talcioc s-au convins rapid ca daca se muta in complexul Autovit pentru a-si desfasura activitatea, nu au decat de castigat.
"Cei care comercializau masini pe Splai si-au dat sema ca a trecut vremea haiduciei si s-au mutat la noi in complex".
Lupta cu mafia
El a precizat ca acesti comercianti au fost atrasi de conditiile civilizate, de faptul ca vizitatorii preferau sa vina intr-un loc cu cai de acces largi, cu beton pe toata suprafata, unde nu se mai innamoleau pana la gat, nu mai erau imbranciti sau jefuiti la drumul mare.
"Pe de o parte, i-a incantat ideea de a-si vinde produsele la noi in targ, dar pe de alta parte normal ca i-a nemultumit. La noi se platesc chirii, niste utilitati pe care noi le oferim acestor oameni", spune seful complexului. Chiriile, cu utilitatile incluse, variaza intre 5 si 20 de dolari pe mp, in functie de amplasarea spatiului si de conditiile care se ofera.
Utilitatile inseamna aici energie electrica, platforma betonata, canalizare, paza 24 ore din 24, supraveghere cu camere video, acces cu bariera. Sumele cerute de Autovit se percep pentru inchirierea spatiilor comerciale, acest complex nepracticand comision pentru vanzarea de autoturisme.
Liviu Dobrin spune ca mafia care functiona in vechiul targ, cea care avea ca sursa de venit banii proveniti din afacerile dubioase din targul de masini - taxe de protectie, escrocari, furturi - a incercat sa-si impuna vointa.
"Aceasta perioada a fost cea mai dificila, pentru ca timp de 2-3 luni de zile a trebuit sa tinem piept tuturor incercarilor de intimidare venite pe diverse cai si in diverse forme", spune seful Autovit.
"Am avut insa un sprijin deosebit din partea fotelor de ordine si al primariilor de sector, al jandarmeriei si al politiei", comenteaza Dobrin.
O Dacie cu 300 de dolari
Pretul unei Dacii, de exeplu poate varia aici intre 300 $ (pentru o masina fabricata in 1977, si 4700 $ (pentru o Dacie Nova din 2000).
Pentru autovehiculele ce urmeaza a fi vandute, accesul in targ este liber de luni pana vineri, iar sambata si duminica se percepe o taxa pentru stationare.
Momentan, vizitatorii au acces liber in permanenta, insa, din acest an, conducerea targului intentioneaza sa percepa o taxa si pentru ei. "Suntem nevoiti sa facem acest lucru pentru a atrage noi surse de venit, astfel incat sa facem fata ritmului de investitii pe care ni-l propunem", explica Dobrin.
Introducerea taxei de intrare pentru vizitatori inseamna noi locuri de munca, 20-30 la numar. "Angajatii directi ai Autovit sunt in acest moment 121, nepunandu-i la socoteala se cei 110 ai firmei de paza care ne presteaza servicii de paza si securitate", spune Dobrin.
In acest moment, 225 de societati isi desfasoara activitatea pe teritoriul targului Autovit. Datorita aglomerarii din zona, Dobrin a propus autoritatilor semaforizarea intersectiei de la Podul Vitan-Barzesti si construirea unui alt pod care sa ajute la fluidizarea circulatiei tuturor autoturismelor care se indreapta spre targ sau il parasesc.
"Am facut diverse scrisori la mai multe organe competente, care pot rezolva astfel de probleme, insa raspunsul a fost intotdeauna acelasi, ca nu sunt bani", se plange Dobrin.
Concurenta din Militari si Ghencea
Presedintele Consiliului de Administratie afirma ca exista concurenta destula pe aceasta piata. "Concurenta avem, atat in Bucuresti, unde isi mai desfasoara activitatea inca doua targuri auto, unul in Militari si unul in Ghencea, ca sa nu mai spunem ca fiecare oras mare din tara are cate un targ auto duminical.
Ceea ce pot sa afirm este ca ne situam la peste 50% din standardul celorlalte targuri, insa nu vorbesc si de capacitate, pentru ca am mai spus ca suntem primii in Europa", spune Dobrin.
Liviu Dobrin a tinut sa precizeze ca in urmatorul an, daca activitatea economica a societatii se va imbunatati, firma va termina amenajarea intregului complex comercial, pe o suprafata de 6 ha. In acest moment, au mai ramas de amenajat inca 1,5 ha. "Acest hectar are nevoie de canalizare, betonare si multe alte investitii, cheltuilelile ridicandu-se in jurul sumei de 3,5 miliarde de lei".
Targul va fi dotat in urmatoarea perioada cu o constructie cu cinci nivele pentru birouri, filiale ale diferitelor societati comerciale si banci, spatii de vanzare si restaurante.
"Inca nu ne gandim la extindere in alte orase, pentru ca la noi in curte mai sunt multe de facut. Faptul ca dispunem de o suprafata suficient de mare, ca am reusit sa atragem un numar foarte mare de vizitatori si de clienti ne face sa ne gandim ca trebuie sa diversificam domeniul de afaceri chiar aici.
Doar cand vom constata ca am exploatat la maxim posibilitatile din acest targ, atunci ne vom gandi sa ne extindem".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
