ZF Live

VIDEO ZF Live. "Sunt 3 proiecte în energie de 8,5 mld. care se aşteaptă a fi semnate cu China". Urmăriţi înregistrarea emisiunii de luni, 25 noiembrie, cu Robert Ghelasi, Energie Finanzierung und Kapital

Autor: Octavian Calei

25.11.2013, 14:46 728

"Sunt 3 proiecte de 8,5 mld. care se aşteaptă a fi semnate cu China. Este proiectul unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, 1.440 megawaţi, o investiţie de 6,5 mld. euro, proiectul Tarniţa de 1.000 de megawaţi, investiţie de 1 mld. euro şi o nouă unitate de la Rovinari de 550 megawaţi de 1 mld. euro. Dacă s-ar concretiza, ar însemna enorm pentru investiţiile din România", a declarat Robert Ghelasi, Managing Partner Energie Finanzierung und Kapital la emisiunea ZF Live de luni, 25 noiembrie.

Ce a spus Robert Ghelasi la ZF Live:

                                                

Ø      Până în 2002-2003 foarte multe bănci şi investitori fugeau de sistemul energetic naţional pentru că erau rău platnice, erau acele arierate. Odată cu privatizările care au avut loc începând cu 2004-2005, practic acest sistem a devenit unul interesant, s-a fluidizat, s-au făcut investiţii, s-a lichidizat

Ø      Din 2004-2005 sectorul energetic a devenit foarte interesant

Ø      Am finanţat la începutul lui 2002 unul dintre cei mai mari jucători privaţi din energia românească, când eram la Alpha Bank după o muncă foarte grea de a convinge comitetele de credit ale băncii să pună banii în astfel de proiect

Ø      Am acordat finanţări de circa jumătate de miliard euro sectorului finanţând companii de stat şi private

Ø      În ţările vorbitoare de limbă germană energia regenerabilă este un subiect hot

Ø      Energia regenerabilă în România este cel mai dezbătut subiect. Săptămâna trecută au avut loc 5 conferinţe pe tema energiei. În general, în România sunt două conferinţe pe lună despre energie

Ø      Energia regenerabilă este ca în poezia “Steaua” a lui Mihai Eminescu “Era pe când nu s-a zărit / Azi o vedem şi nu e”. Am aşteptat din 3 ani din 2008 ca Legea 220 să intre în vigoare la schema suport completă. A funcţionat din noiembrie 2011 până în decembrie 2012 iar din ianuarie 2013, ajustările anunţate cu efect din iulie 2013, au pus în aşteptare pe toţi investitorii şi toate băncile au îngheţat finanţările. Sunt ultimele clipe ale acestei industrii

Ø      Au fost investiţii de 4 mld. euro în România în energie regenerabilă în ultimii ani

Ø      În momentul de faţă, regenerabilul din România s-a trecut la zona de dezvoltare de proiecte şi finanţare de proiecte spre zona de refinanţare şi risc de acreditare

Ø      Plafonul pe regenerabil a fost depăşit cu 100 de megawaţi în momentul de faţă. 3.315 megawaţi este plafonul pe anul acesta. La finalul anului se preconizează 200 de megawaţi în plus

Ø      Cea mai profitabilă este investiţia în fotovoltaic pentru faptul că există o schemă mult mai generoasă decât la eoliene. În 4 ani intrai pe profit, îţi recuperai investiţia după schema veche. Acum se recuperează în 7-9 ani investiţia. La 4 certificate verzi fotovoltaicul român este foarte rentabil. La 3 certificate verzi este exact la limita de break even şi este o problemă legată de evoluţia preţurilor certificatelor verzi

Ø      Cota de regenerabile nu se va mai atinge cum era prevăzut în planurile anterioare. Preţul la certificate verzi va sta tot mereu la nivelul maxim. Cu alte cuvinte, este bine pentru cei care au investit

Ø      Cea mai mare provocare pentru investitorii în regenerabil este hotărârea de guvern pentru limitarea capacităţilor la nivelul planului naţional de alocare şi a doua este legată de reducerea preţului la certificate verzi care nu se ştie când se aplică

Ø      E greu să faci o investiţie de 10 mil. euro şi să nu ai stabilitate şi predictabilitate

Ø      România n-a fost atractivă până acum pe partea de investiţii în energia clasică (proiectele de la Tarniţa, Cernavodă, Rovinari) pentru că nu exista această deregularizare sau eliminare a componentei de reglementare din preţul final la companii şi persoane fizice. Acesta este cel mai important pas care s-a făcut în România în ultimii ani, introducerea calendarului de dereglementare a preţului

Ø      Investitorii aveau o problemă – cumpărau materia primă la preţul din piaţă şi erau obligaţi ca 50% din energia care o produceau s-o vândă la preţ reglementat. În momentul de faţă stăm pe un cadru legislativ care urmează să fie dereglementat complet. Se vor face investiţii care vor încuraja competiţia, pe termen scurt preţurile vor creşte dar pe termen mediu ele se vor aşeza la nivelul pieţei

Ø      Preţurile la energie vor fi în creştere pentru că sunt investiţii de mediu de acoperit, componenta de regenerabil

Ø      România beneficiază de o producţie de energie foarte echilibrată. Anul 1989 ne-a găsit cu un element foarte sănătos. Componenta hidro este de circa 6.000 de megawaţi putere instalată, asta înseamnă o producţie în anii de boom de 33%. România şi-a putut permite luxul să nu facă reformele care au fost necesare. Pentru că suntem în UE, suntem obligaţi să facem investiţii

Ø      Într-un viitor de termen mediu preţurile vor funcţiona în funcţie de mecanismele de piaţă

Ø      Sunt 3 proiecte de 8,5 mld. care se aşteaptă a fi semnate cu China. Este proiectul unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, 1.440 megawaţi, o investiţie de 6,5 mld. euro, proiectul Tarniţa de 1.000 de megawaţi, investiţie de 1 mld. euro şi o nouă unitate de la Rovinari de 550 megawaţi de 1 mld. euro. Dacă s-ar concretiza, ar însemna enorm pentru investiţiile din România. România necesită investiţii de 3 mld. euro pe an în următorii 20 de ani

Ø      Până în 2008, a fost creştere economică în Europa. Până în anul 2020, 20% din energie trebuia să fie acoperit din regenerabil şi consumul de energie trebuia redus cu 20% pe bază de eficienţă. Europa era foarte avansată de a lupta contra schimbărilor climatice. A fost un moment delicat, Copenhaga 2009, când s-au unit toate puterile mondiale şi SUA şi China au anunţat că nu vor să mai continue cu schema “20-20-20” şi Europa s-a trezit singură în lupta contra schimbărilor climatice. Prin protocolul de la Kyoto, s-au angajat toate ţările ca până în 2020 temperatura să scadă cu 2 grade Celsius.

Ø      Eşecul de la Copenhaga s-a transpus în preţul tonei de carbon care a scăzut de la 15 euro la 3-4 euro acum. România a pierdut enorm din această situaţie. Europa a rămas constantă în lupta contra schimbărilor climatice şi s-a trezit cu o industrie care nu mai este competitivă comparativ cu SUA.

 
 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

ZF Live
AFACERI DE LA ZERO