ZF News

Stabilitatea financiară a României: BNR se uită la 163 de indicatori

Stabilitatea financiară a României: BNR se uită la 163...

Autor: Claudia Medrega

03.03.2015, 00:04 596

Stabilitatea preţurilor este cuantificată prin rata inflaţiei, în timp ce stabilitatea financiară este dificil de măsurat cu un singur indicator, iar BNR urmăreşte pentru monitorizarea stabilităţii financiare un portofoliu de peste 160 de indicatori grupaţi după 10 sectoare de activitate. „Identificarea celor mai relevanţi indicatori, a pragurilor de semnal şi a unui indicator compozit final este preocuparea importantă actuală a băncilor centrale pentru monitorizarea stabilităţii financiare. Indicatorii folosiţi în evaluările atât ale diverselor organisme internaţionale, cât şi ale BNR arată că sistemul financiar din România este capabil să gestioneze adecvat riscurile, iar intensitatea provocărilor este similară celor din regiune“, consideră Florian Neagu, şef serviciu Riscuri macro­prudenţiale la Direcţia Stabilitate Financiară din BNR.

La nivel internaţional, pentru monitorizarea stabilităţii financiare sunt folosiţi o multitudine de indicatori individuali, precum şi hărţi de risc şi tablouri de bord sau sunt construiţi indicatori compoziţi pentru riscul sistemic. Stabilitatea preţurilor şi stabilitatea financiară sunt obiective urmărite de banca centrală.

Indicatori utilizaţi de BNR în monitorizarea stabilităţii financiare sunt grupaţi după sectorul de activitate, după riscuri (exemplu: riscul macroeconomic, riscul de credit) sau după obiective intermediare (exemplu de obiectiv: limitarea creditării şi îndatorării excesive). Portofoliul de indicatori monitorizaţi de BNR pentru analiza stabilităţii financiare sunt grupaţi după 10 sectoare de activitate, respectiv sectorul bancar, piaţa financiară, sectorul companii, sectorul financiar nebancar, sectorul populaţie, sistemele de plăţi, sectorul imobiliar, cadrul macroeconomic intern, sectorul extern şi sectorul guvernamental. Indicatorii care cuantifică stabilitatea financiară trebuie să aibă anumite caracteristici specifice, respectiv să avertizeze mulţumitor în avans asupra riscurilor, mesajul să fie consistent în timp şi să fie intuitiv, uşor de înţeles, a mai spus Florian Neagu.