Sediile bancilor construite in ultimii ani par variantele mai spalate ale ghiseelor postale de altadata, la care s-au adaugat termopanele si granitogresul, iar hotelurile cu nume pompoase atarna pe pereti replici jalnice, made in China, ale unor tablouri celebre din muzeele lumii.
Am oferit exemplele de mai sus nu pentru ca acestea ar da culoarea locala reprezentativa - dimpotriva, sunt in evident contrast cu look-ul fin de siecle al orasului -, ci pentru a marca o situatie generalizata de la Bors la Vama Veche, prin lipsa unui personaj din schema de personal constituita la realizarea unui obiectiv arhitectonic: artistul.
Dincolo de functiile sale utile, orice noua constructie devine un intrus in peisaj daca intre coordonatele sale nu se numara si cantitatea de bun-gust & frumusete pe care spiritul care locuieste in noi o reclama. Artistii - o categorie cu a carei formare profesionala societatea cheltuieste cei mai multi bani - sunt ocultati atunci cand esenta vocatiei lor ar trebui pusa in opera pentru confortul si armonia vizuala a comunitatii. Mai mult, ei agonizeaza profesional, ajungand in fapt artisti de duminica si traind din expediente sau din slujba de profesor, iar atelierele si galeriile de arta ale breslei lor, Uniunea Artistilor Plastici, devin carciumi sau tripouri. Artistul - personajul pretuit din secolul lui Pericle si pana azi, coautor al capitalului de frumusete urbanistica ce hraneste turismul si PIB-ul statelor din lumea occidentala - a devenit la noi o entitate inutila, absenta din nomenclatorul national al profesiilor si a carui opera este mai nou pretext de rafuieli politice televizate, ce-i submineaza precarul, si asa, statut social.
O lege adoptata in anul 2002 in Franta, tara din care am importat numeroase modele, prevede ca 1% din valoarea oricarei constructii publice sa fie alocata decorarii acesteia cu opera de arta. Statul asigura astfel procentul (sic!) de frumusete inoculat obligatoriu in viata publica si totodata garanteaza comenzi substantiale artistilor plastici.
Iata o idee de inclus intr-un program electoral la alegerile ce vin, pe care o pasez artistului clujean Ioan Sbarciu, candidat la functia de ministru al culturii, care-si propune pana acum "a mai creste sansele de supravietuire ale adevaratei culturi"...
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
