"Ticalosul care ma urmarea de zile intregi avea un tic: incerca sa-si muste urechea. L-am bumbacit bine, l-am lasat lesinat in iarba, dupa care i-am rupt urechea si i-am bagat-o in gura, sa aiba si el o bucurie cand s-o trezi". Citatul, selectat (evident) subiectiv si afectiv din literatura politista a adolescentei, sugereaza perfect spiritul in care trebuie "citit" un film ca "Sin City". Asteptat ca eveniment cinematografic al anului, filmul care face acrobatii fara plasa cu noua metoda de turnaj - blue-screen-ul -, foloseste artileria grea in materie de distributie hollywoodiana si transpune fidel pe ecran romanele grafice ale lui Frank Miller (clasice ale genului peste ocean) are, in principal, meritul de a revigora genul noir. Miller e rebelul de la care a pornit totul. Pentru el, Robert Rodriguez a demisionat din Director''s Guild of America, atunci cand reprezentantii acesteia i-au interzis, fara tact si fler, sa treaca pe generic, cot la cot cu el, un tip care nu mai regizase. Insa Rodriguez a avut o intuitie perfecta. In definitiv, Miller este cel de sub penita caruia a iesit totul si cel care a dat una dintre cele mai frumoase definitii eroului genului noir: "Un cavaler in armura murdara, care isi ascunde virtutile". Cat despre stilul - socant pentru unii - din "Sin City", tot Miller il sintetizeaza perfect: "Istoriile mele sunt povesti de dragoste, foarte sentimentale, foarte romantice, care se petrec in locuri foarte intunecate. Deciziile eroilor mei, oricat de sadice ar parea, intotdeauna sunt cele mai corecte". Iar violenta... multi s-au speriat de ea pe nedrept. Sigur ca filmul are impuscaturi, torturi, dezmembrari si gaturi taiate care i-au facut pe unii sa-l compare cu spectacolul uciderii gladiatorilor din arenele romane. Insa aceasta violenta este atat de elegant gandita grafic (sangele nu e niciodata rosu, ci alb, uneori galben) si atat de ironic orchestrata, incat se autoanihileaza. In fond, e exact acelasi tip de violenta ca in "Tom si Jerry", unde eroii se fac pilaf cu ciocanul in fiecare secventa sau in "Masca", unde eroul animat al lui Carrey scoate, intr-o secventa, sapte mitraliere din fiecare buzunar. Nu in ultimul rand, filmul ne propune, tot in linia noir, o galerie de femei fatale, cu chipuri angelice, corpuri perfecte, atitudini lascive si replici obraznice, care invart totul pe degete si se apara cu eficienta unei armate. "Femeile alea arata ca manechinele de la Victoria''s Secret!", spunea revoltat un critic, fara sa-si dea seama cat il lauda pe Miller, care spune: "Lucrarile mele contin masini vechi si femei superbe". In plus, nu putem uita metamorfoza halucinanta suferita de distributie in mana regizorilor: despre Mickey Rourke s-a spus ca e nascut pentru rolul de aici, Clive Owen are accente de Robert Mitchum, Rosario Dawson dogoreste, copilarosul Elijah Wood e de nerecunoscut pe post de psihopat canibal, Benicio Del Toro iti ingheata sangele, neprihanita Alexis Bledel e a little tramp, angelica Jessica Alba face striptease, iar Bruce Willis se autopersifleaza mucalit. Fie doar pentru asta, pentru insolitul sau si pentru faptul ca ne trece rapid prin spiritul lui Chandler, Cheyney si Chase, fara sa mai vorbim de Edgar Wallace, "Sin City" va face istorie. Sigur ca, daca privesti de partea cealalta a benzii desenate, te pandeste senzatia de superficialitate bidimensionala, insa asta vor dovedi deja anuntatele sequel-uri "Sin City 2" si "Sin City 3". Sa nu anticipam...
Andreea Chiriac
"Sin City" Productie SUA, 2005. Regia: Robert Rodriguez, Frank Miller, Quentin Tarantino (invitat special). Cu: Mickey Rourke, Bruce Willis, Clive Owen, Rosario Dawson, Jessica Alba, Benicio Del Toro, Michael Madsen, Elijah Wood, Alexis Bledel, Josh Hartnett. Premiera: 9 septembrie. Distribuit de MediaPro Film Distribution.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
