Ne apropiem de disparitia cartii tiparite? Se afla la orizont cartea electronica? Va veni ziua in care ziarul de azi se va improspata din ora in ora sau chiar mai des? Va fi biblioteca mea compusa dintr-o singura carte?
Imi amintesc o imagine de film documentar, ceva englezesc despre microprocesoare, care m-a impresionat grozav acum aproape 30 de ani o cutie de dimensiunile unei carti de buzunar, care are in interior un ecran pe care apare textul unei carti, text aflat in memoria procesorului.
O carte pe care o poti citi pe ecran, renuntand insa la placerea contactului tactil - si nu numai tactil - pe care ti-l ofera o carte adevarata.
Ce mi-a mai placut este ca atotvazatoarea cenzura a anilor 70 nu a observat ca textul cu pricina era nici mai mult, nici mai putin decat 1984, cumplita distopie politica antitotalitara a lui George Orwell, carte interzisa pe atunci.
Au trecut trei decenii si se vorbeste, din nou, despre cartea electronica. S-a mai vorbit. De data aceasta, tehnologia este cu mult mai sofisticata, as indrazni sa spun mai eleganta.
E vorba despre cerneala electronica, niste capsule microscopice umplute cu o vopsea albastra, care contine in suspensie un soi de fulgi albi.
O sarcina electrica negativa aduna fulgii albi in partea de sus a capsulei si creeaza pe hartie un punct alb, o sarcina electrica pozitiva aduna fulgii albi in partea de jos a capsulei si rezultatul este un punct inchis la culoare.
Jocul spatiilor albe si negre pe hartia impregnata cu cerneala electronica si conectata prin electrozi microscopici la un computer, implicit la orice computer din lume, va crea un text clar si inteligibil.
E nevoie doar de o zecime de watt, cam cat foloseste un bec de lanterna. Nu suna rau.
Deocamdata inventia, patentata in 1977, poate produce doar litere de 5 centimetri inaltime, cam prea mari pentru a fi o carte convingatoare.
Se afla insa la orizont cartea radio, o hartie electronica impanata cu tranzistori care joaca roluri multiple - de electrozi, celule solare, receptori -, capabila sa ofere text si chiar imagini video folosind ca sursa de energie lumina din ambianta.
Specialistii sustin ca a venit momentul sa inlocuim clasica hartie statica cu aceasta inventie care ne va permite, printre altele, sa avem un ziar ce se reinnoieste din ora in ora, sau chiar mai des. Pasul urmator: cartea cu o singura pagina, cu textul inmagazinat in legatura si coperte, accesibil oricand, oriunde.
Sa nu uitam ca hartia clasica are marile ei avantaje, textul e mult mai vizibil decat pe un ecran de computer, nu e nevoie sa astept ca sa ajung la o pagina anume si mai cu seama e mult mai simplu modul de intrebuintare. Vom vedea ce se va mai intampla.
De data aceasta, stiinta merge in directia opusa fictiunii: daca Borges isi imagina in Cartea de nisip un volum cu numar infinit de pagini de o subtirime greu de conceput, electronica ne promite un ipotetic tom cu o singura pagina, mereu schimbatoare.
Stau si ma intreb daca as vrea sa fiu posesorul unei biblioteci cu un singur volum.
Oare asta mi-ar ajuta sa uit, cum spune tot Jorge Luis Borges, ca traiesc, ca orice posesor de biblioteca, rusinea secreta de a nu fi citit-o in intregime?
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
