O matrice

  …a evoluţiei caselor a fost, fără îndoială, „strada”, în formele şi cu denumirile pe care le-a avut de-a lungul vremii: uliţe (nume pomenit şi de Caragiale în „O noapte furtunoasă”), poduri (cel mai important fiind cel al Mogoşoaiei), căi (cu nume istorice şi patriotice), splaiuri (al Dâmboviţei), bulevarde (cel dintâi fiind amintit tot de Caragiale).

Un ghid al caselor vechi

În alcătuirea inventarului acestor imobile de locuit au fost avute în vedere nu numai cele înscrise în „Lista monumentelor istorice”, ci şi altele, identificate în izvoare documentare sau prin investigaţii proprii. Este posibil ca, în intervalul de timp trecut de la întocmirea acestui inventar, unele imobile să fi dispărut datorită demolărilor. S-a avut în vedere intervalul de timp din secolul al XVIII-lea până la începutul secolului XX.

– Sec. al XVIII-lea

Palatul Doamnei Păuna (Palatului Doamnei şi al Coconilor), construit de domnitorul Ştefan Cantacuzino, în perioada 1714-1716, în spatele Curţii domneşti, intrarea pe strada Soarelui; Casa Melik, azi Muzeul Theodor Pallady, str. Spătarului 22, 1760; Casa Voina, Calea Şerban Vodă 33, 1790-1800;  Metocul de pe Strada Popa Rusu 21.

– Prima jumătate a sec. al XIX-lea

Casa de târgoveţ, str. Bocsa 7, 1815; Casa Florescu – Manu, Calea Victoriei 192, 1843; Casa Capşa, Calea Victoriei 36, 1848; Locuinţa cu prăvălie, str. Colţei 8, 1848 ; Casa de târgoveţ, str. Teleajen 15, 1850.

– 1850-1900

Curtea Sticlarilor, str. Şelari nr. 9, 1857; Casa de târgoveţ, str. Orzari 63, 1859; Casa Eliad, bd. Mircea Vodă, 1863; Casa Str. Colţei 20, cca 1865; Casa Hristu, Calea Victoriei 129, 1871; Casa Ortansa Paciurea, str. Viitorului 94, 1878; Casa str. Doamnei 23, 1884; Fosta Legaţie austro-ungară, str. Dobrescu I. Dem 7 -11, 1884; Casa Th. Georgescu, Calea Grivitei 55-57, 1884; Casa Nenciu, Calea Victoriei 194, 1886; Casa Calea Griviţei 59, 1887; Casele Bacaloglu, str. Popa Soare 1 bis, 1887; Casa Monteoru, Calea Victoriei 115, 1887; Fostele case I. Văcărescu – Prager, Calea Victoriei 9, 1888-1890; Casa Vernescu, Calea Victoriei 133, 1889; Casa Ev. şi H. Gheorghieff, str. Lascăr Vasile 32, 1890; Imobil, str. Clemenceau Georges 2, 1890; Casa str. Budişteanu C-tin g-ral 12-14, 1894; Casa Calea Moşilor 90, 1894; Casa Calea Moşilor 92, 1894; Casa M. I. Demetrescu, str. Romulus 56, 1894; Casa str. Budişteanu C-tin g-ral 28 bis, 1895; Casa Calea Călăraşilor 111, 1895; Casa str. Lacul Gorgova 2, 1895;

Marile bulevarde, muzee de case vechi. Bulevardul Carol I

Casa str. Georgescu Mihail dr. 10, 1895;  Casa str. Visarion 4 -6, 1896; Casa str. Batiştei 39, 1897-1911; Casa str. Blank Louis arh. 8, 1898; Casa str. Blank Louis arh. 28, 1898; Casa str. Traian 93, 1899; Palatul Cantacuzino, Calea Victoriei 141, 1890.

– 1900-1916

Imobil str. Colţei 46, 1900; Casa Marmorosch-Blank, str. Batistei 24 A, 1900; Casa cu prăvălie str. Lipscani 72, 1900; Casa Kreţulescu, str. Ştirbei Vodă 39, 1903; Casa de târgoveţ str. Giuleşti 208 1904; Casa Dissescu, azi Institutul de Istoria Artei, Calea Victoriei 196, 1905-1912; Casa Kalinderu, str. Sion Vasile dr. 2-4, 1906-1908; Imobil Calea Călăraşilor 148, 1909; Vila Dr. Minovici, azi Muzeul de Artă Populară „Prof. Dr. Nicolae Minovici“, str. Minovici Nicolae dr. 1, 1910; Muzeul de Artă Medievală „Ing. D. Minovici”, str. Minovici Nicolae dr. 3, 1910; Casa str. Blank Louis arh. 32, 1916.

Din analiza acestor date reiese că Bucureştii nu se numără printre capitalele europene în care s-au păstrat imobile din perioade mai vechi (Evul Mediu –secolul al XVII-lea). Edificiile din această perioadă sunt o serie de palate şi biserici. Explicaţia pentru această situaţie rezidă în faptul că cele mai multe case de locuit erau construite din materiale puţin rezistente. La aceasta se adaugă numeroasele cataclisme (cutremure, inundaţii) care au lovit oraşul.

Aşadar, imobilele cele mai vechi care s-au păstrat datează din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Puţin numeroase sunt casele datând din prima jumătate a  secolului al XIX-lea. Cele mai multe „case vechi” datează din perioada 1850-1900 şi apoi din prima jumătate a secolului XX, când oraşul a cunoscut o intensă activitate constructivă.

Un ghid al străzilor cu case vechi

Lista începe cu secolul secolul al XIX-lea, de când se poate constata o mai mare concentrare pe diferite străzi a unor imobile de locuit.

1869, str. Orzari 63

Str. Logofătul Udrişte; str. Budisteanu C-tin g-ral; str. Colţei; str. Cuza Alexandru Ioan; str. Doamnei; str. Domniţa Anastasia; str. Elias Jacques; str. Franceză; str. Iorga Nicolae; Calea Moşilor; str. Pătraşcu Vodă; str. Robescu; str. Romulus; str. Rosetti C.A; str. Stavropoleos; str.Theodor Aman; str. Baia de Fier; str. Băniei; str. Berthelot H.M. g-ral; str. Biserica Amzei; str. Blănari; bd. Botev Hristo; str. Radu Calomfirescu; şos. Kiseleff Pavel Dimitrievici; Calea Călăraşilor; str. Căderea Bastiliei.

– Sfârşitul secolului al XIX-lea

Str. Dionisie Lupu, str. Delea Veche; str. Constantin Robescu, str. Colţei; str. Căuzaşi, str. Căluşei; str. Radu Calomfirescu; str. Anton Pann; str. Armoniei, str. Berzei; Calea Dorobanţilor; str. Agricultori; str. Academiei, Bd. 11 Iunie; str. Episcop Radu; str. Budişteanu; str. Franzelarilor; str. I.L. Caragiale; str. Mihail Moxa; str. Franceză; str. Spiru Haret; str. Romulus; str. Broşteanu.

– Sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX

Str. Dionisie Lupu; str. Delea Veche; str. Constantin Robescu; str. Colţei; str. Căuzaşi; str. Căluşei; str. Radu Calomfirescu; str. Anton Pann; str. Armoniei; str. Berzei; Calea Dorobanţilor; str. Agricultori; str. Academiei, str. Episcop Radu; str. Budişteanu; str. Franzelarilor; str. Spiru Haret; str. Romulus; str. Broşteanu; bd. Protopopescu Pache, str. Vulcănescu Mircea.

– Începutul secolului XX

Bd. Coşbuc George; str. Dumbrava Roşie; Calea Griviţei; Splaiul Independenţei; str. Ionescu-Gion; str. Burghelea dr; str. Buzeşti; str. Cameliei;  bd. Carol I. 

– Prima jumătate a secolului XX

Str. Lipscani; str. Lizeanu; bd. Regina Maria; str. Matei Basarab; str. Mântuleasa; str. Mihai Vodă; str. Minulescu Ion; str. Negustori; str. Parfumului;  str. Plantelor; Calea Plevnei, str. Polonă, str. Popa Soare, bd. Catargiu Lascăr; Calea Călăraşilor; str. Kiriţescu Constantin; str. Foişorului; Calea Rahovei; str. Romano Giulio pictor; str. Sevastopol; str. Sfinţilor; str. Slănic; str. Smârdan; str. Stelea Spătarul, str. Ştirbei Vodă; str. Traian; Calea Victoriei.

Bulevardul Elisabeta

Din analiza datelor de mai sus, reiese că străzile pe care s-au păstrat cele mai multe şi mai interesante case vechi sunt situate, în primul rând, în Centrul istoric, ca şi din zona învecinată, considerată a fi zona centrală a oraşului. Cu timpul, pe măsură ce oraşul s-a extins, în secolul al XIX-lea, mai ales spre sfârşitul său, această zonă a câştigat în cuprindere, odată cu apariţia unor zone (străzi) cu caracter rezidenţial, aflate de asemenea în zona centrală a Capitalei. S-au creat spaţii de concentrare a unor imobile, cele mai multe realizate în stilurile afirmate în epoca respectivă, mai ales în zonele aferente marilor artere deschise (Calea Victoriei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Splaiul Independenţei), marilor bulevarde (Elisabeta, Carol, Lascăr Catargiu, Pache Protopopescu, bd. Hristo Botev), apoi Calea Dorobanţilor. O extindere s-a manifestat, mai ales la începutul secolului XX, în zona Căii Griviţei, în special pe strada Buzeşti. În afară de acestea, există şi artere, străzi cu o concentrare de imobile de interes arhitectonic: Dacia, Traian şi actuala stradă Mircea Vulcănescu.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels