Un filozof "care nu-l cunoşteape Dumnezeu, nu credea în înviere şi care socotea că după moarte nuva mai fi nimic", plângând într-o pădure şi zbuciumându-se lagândul că va muri, iar fiinţa sa se va face doar pulbere, seîntâlneşte cu un evreu, un creştin şi un sarazin, care îi reveleazăprezenţa divină şi îl salvează de la deznădejde printr-un dialogteologic tripartit: iată povestea medievală care l-a inspirat şi peLeibniz în scrierile sale despre toleranţă. Filozoful, misticul,matematicianul, astronomul, alchimistul, poetul, Fericitul RamonLlull (1232-1316), cel atât de prezent în continuare (chiar şi lamodul "popular": i se întreţine o pagină pe Facebook) în lumeanoastră la fel de zbuciumată din punct de vedere religios, a fosttradus de Jana Balacciu Matei din catalană cu "Cartea păgânului şia celor trei înţelepţi"*). Llull a scris opere desăvârşite şi înarabă, lingua franca a epocii sale, precum şi în latină şi în altelimbi; dar, aşa cum subliniază în prefaţă teologul Armand Puig iTàrrech, el a fost primul mare gânditor care a folosit şi"vernaculara" catalană pentru a arăta cum se poate ajunge laDumnezeu pe calea raţiunii.
Llibre del gentil i delstres savis poate fi şi astăzi utilă - nu numai celor cufundaţiîn meditaţie şi teologilor, ci şi oamenilor politici saudiplomaţilor. Dialogul între "oamenii Cărţii", întemeiat pe o mareapropiere a celor trei religii abrahamice monoteiste, de la sineînţeles în lumea hispanoarabă, are aceeaşi relevanţă şi în zilelenoastre.
Cuvântul catalangentil, (dar şi latin - vezi Summa contra gentiles alui Toma d'Aquino, despre care se spune că a fost scrisă laîndemnul lui Llull) poate fi semantic asociat cuvântului arabğahil, care înseamnă "neştiutor" (neştiutor de revelaţiaislamică, deci închinător la idoli, păgân), şi în acest sens rămânede văzut, prin contrast, cuvântul savis: e vorba de cei treiştiutori ai Cărţii sfinte şi căii spre adevăr. Jana BalacciuMatei, folosind un lexic modern (adecvat modernităţii gândirii luiLlull), a preferat cuvântul cu o conotaţie mai largă şi maipopulară, care însă, în opinia mea, nu pune acelaşi accent perevelaţia religioasă şi iniţiere. Bine şi aşa; în fond, cei treisavis discută şi chestiuni de morală şi estetică. Desprebunătate şi mărinimie, mărime şi veşnicie, putere, înţelepciune şidragoste, desăvârşire, nădejde, caritate, dreptate, prudenţă,cumpătare, tărie - dar şi despre lăcomie, desfrâu, avariţie,delăsare, trufie, invidie, mânie…
Întreprinderea unei asemeneatraduceri, care presupune o vastă cunoaştere a epocii şi atendinţelor ei, cere un efort deosebit. Jana Balacciu Matei aratăproblemele de transpunere; de exemplu opţiunea pentru neologisme deorigine romanică în cazul termenilor religioşi şi nu numai,alegerea între nuanţele semantice ale aceluiaşi cuvânt etc. Astfelfoloseşte, transferând întocmai din catalană, "Inteligenţa" pentrupersonificarea intelectului, a raţiunii (în cazul "domniţeiInteligenţa" care dezvăluie într-o întâlnire cu înţelepţiivirtuţile necreate esenţiale ale lui Dumnezeu, dar şi pe celecreate, prin care cei drepţi vor cunoaşte fericirea veşnică, precumşi păcatele scrise pe florile celor cinci arbori). Frumuseţeatextului păstrează astfel curgerea poetică originală şi ritmulfrazei (amintind mult de fraza balansată a discursului arab, pecare de altfel Llull mărturiseşte că l-a avut drept model; a fostfăcută chiar presupunerea că volumul a fost scris mai întâi înarabă).
Adevărate capodopere vizualesunt şi desenele arborilor cu virtuţi create, necreate şi păcate,închipuind arbori simbolici în care simetria perfectă sugereazăvictoria forţelor binelui.
"Gândiţi-vă, domnilor, larelele care vin fiindcă oamenii nu au o singură religie şi lafoloasele ce ar urma dacă am avea toţi o singură lege, o singurăcredinţă (…) Ce-aţi zice … să ne preţuim şi să ne fim unul altuiasprijin, spre a putea cât mai repede să cădem de acord? Căcigâlceava, zbuciumul, vrajba, dauna şi jignirea îi împiedică peoameni să cadă de acord asupra unei credinţe". Utopie exprimată cumulte secole în urmă, care n-a avut încă rezultat. Poate că nici nuse va împlini prea repede; dar speranţa de a căuta adevărul"potrivit florilor raţiunii şi naturii cunoaşterii" reapareperiodic, în "primăveri" care dau nădejdea luării de lacapăt.
*) Ramon Llull, Carteapăgânului şi a celor trei înţelepţi, traducere din limbacatalană şi tabel cronologic de Jana Balacciu Matei, cuvânt înaintede dr. Armand Puig i Tàrrech. Editura Meronia, Bucureşti2010
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
