Un spaţiu recent deschis şi muzicii, Palatul Mogoşoaia, găzduieşte de la ora 17 al doilea concert din cadrul stagiunii „Muzica la Palatele Brâncoveneşti". In faţa publicului care se anunţă numeros şi probabil va depăşi şi de această dată capacitatea „camerală" a Sălii Scoarţelor din Palatul Mogoşoaia, vor evolua membrii Cvartetului „Anima", un ansamblu valoros compus din studenţii Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti Roxana Oprea, Valentina Botnari, Adrian Vasile şi Octavian Lup, care vor prezenta două cvartete de Haydn, op.74 nr.1 şi op.33 nr.3 "Pasărea".
Am participat la primul concert din stagiunea „Muzica la Palatele Brâncoveneşti", care a avut loc pe 10 mai, depăşind cele mai optimiste aşteptări ale organizatorilor. S-a cântat atunci Haedel, protagonişti fiind flautistul Ion Bogdan Ştefănescu şi pianistul Horia Maxim, care au prezentat prima parte a integralei sonatelor pentru flaut şi pian, urmând ca pe 21 iunie, tot la Palatul Mogoşoaia, să finalizeze acest proiect.
Până pe 18 octombrie vor mai avea loc 8 recitaluri la care vor participa nume importante ale artei interpretative din România: flautistul Ion Bogdan Ştefanescu, pianistul Horia Maxim, violonistul Gabriel Dănilă, violoncelistul Alexandru Moroşanu, pianista Tatiana Moroşanu, clarinetistul Andrei Theodoru, oboistul Adrian Petrescu, pianista Ilinca Dumitrescu, soprana Sorina Munteanu, ş.a.
Greu de spus dacă secretul succesului acestei nou infiinţate stagiuni este faptul că se asigură transportul doritorilor care nu au maşină de la Piaţa Chibrit sau faptul că ea este promovată consistent. Important este că intr-adevăr, la primul concert al seriei, am avut surpriza să văd lumea ascultând recitalul nu numai din sala arhiplină, unde jumătate din public stătea in picioare, ci şi din sălile din imprejurimi şi chiar de pe scara care asigură accesul de la parter la etajul 1, spaţiu pe care publicul stătea şi asculta, ocupând practic toate treptele.
Este multă lume la Mogoşoaia la sfârşti de săptămână, in sezonul cald. Mai puţin previzibil era insă faptul că este atâta lume dispusă să se oprească o oră ca să asculte muzică de cameră. Cadrul este unul dintre cele mai potrivite, insă concluzia comentatorului nu poate fi decât una singură. Dacă se adună atâta lume să asculte muzică clasică in locuri neobişnuite, fie că este vorba despre spaţii in care nu se auzea până acum acest gen de discurs cultural, fie in aer liber, in deja consacrata Piaţă de festivalului de lângă Ateneu, fie in cine ştie ce alte locuri despre care se ştie mai puţin, avem toate motivele să ne facem speranţe că nu este totul pierdut. Ceea ce trebuie să inveţe insă toţi organizatorii unor astfel de intâmplări remarcabile, este că toate acestea trebuie promovate cât mai atent, pentru că ele se petrec intr-un spaţiu cultural tot mai dens.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
