Editia princeps a acestui film a circulat in Romania cu titlul Extravagantul Mr. Deeds, sporind aura de farmec a protagonistului Gary Cooper, la 1936 june prim de mare voga pe care regizorul Frank Capra a scontat in ecuatia succesului ce i-a adus actorului o nominalizare, iar cineastului al doilea Oscar.
Pentru actuala versiune, initiativa se pare ca a apartinut actorului-producator Adam Sandler - om-orchestra in industria divertismentului -, aflat in plina ascensiune, care si-a declarat deschis strategia: un subiect clasicizat (deci verificat) plus hazul personal. Pus in valoare de doi mai vechi coechipieri - scenaristul Tim Herlihy si regizorul Steven Brill, impreuna ambitionand "sa arate cat de mult s-au schimbat toate"!
In epoca, filmul lui Capra a fost considerat o pe cat de izbutita pe atat de transparenta propaganda in favoarea administratiei Roosevelt, care preconiza, pentru relansarea economiei, creditul/ new deal. Extravaganta eroului poet meloman imbogatit peste noapte consta in improprietarirea saracilor - gest atat de ciudat incat l-a trimis direct la... tribunal.
Actualul Deeds este din start un generos, care-si conduce afacerea - o pizzerie - cu severa larghete, oferind consumatorilor si un program distractiv gratis : urari versificate, caci aspira si la business-ul cu ilustrate prefabricate. Comportamentul sau degajat si camaraderesc ar putea trece drept extravagant in lumea in care e pe neasteptate propulsat, daca n-ar fi taxat drept imbecil si de mass media specializata in scandal, si de magnatii ingrijorati sa nu-si piarda autoritatea in imperiul ce-si schimba stapanul.
Azi ca si ieri, onestitatea si buna credinta sunt respinse si chiar denigrate de o societate pervertita de forta banului. In comedia de mileniu III, satira debordanta impinge lucrurile dincolo de limitele verosimilului desuet al anilor '30, uzand - evident - si de cuceririle stiintei si tehnicii. Se supraliciteaza in toate directiile, incepand cu maniera televiziva de intruziune in viata privata, continuand cu malversatiunile de demolare financiara si sfarsind cu solutionarea fericita a tuturor conflictelor. Inclusiv cel sentimental, defel colateral, sustinut cu aplomb special de o versatila Winona Ryder, reportera ambitioasa, in cele din urma si cinstita, nu doar sincer indragostita.
Momentul de virtuozitate al eroului, dar totodata si al actorului (de altfel extrem de egal cu sine !) este cel de psihanaliza colectiva, cand de la tribuna unei selecte adunari a actionarilor reuseste - apeland la aspiratiile primare ale fiecaruia - sa-i aduca pe toti pe calea cea justa.
Revenind la "competitia" dintre cei doi Deeds, concluzia este ca remake-ul respecta "spiritul Capra", dar nu si reperele azi vetuste ale ecranizarii initiale a povestirii "Opera Hat" de Clarence Budington Kelland. Sandler si ai sai isi permit sa persifleze cliseele visului american de totdeauna prin divagatii fel de fel. Precum reportajul de la temerara expeditie ce i-a fost fatala unchiului nabab, complicitatea cu un John Turturro - valet al discretiei absolute si al generozitatii maxime (vezi lectiile gratuite de flamenco, oferta intr-adevar extravaganta, ca si rosiile limuzine decapotabile pentru toata lumea !), repetitia pentru declaratia de dragoste pe stadionul pustiu - aluzie la o scena similara dintr-n film-cult, A fost odata in America...
Acest material apare in Ziarul de Duminica, suplimentul cultural al Ziarului Financiar
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
