"Exact cum un fruct este produsul solului, tot asa o colectie este produsul colectionarului, el ii da valoarea si savoarea sa", scria Camil Ressu medicului Mircea Iliescu, drept dedicatie dupa vizitarea colectiei acestuia. Era parerea unui mare pictor si pedagog al artei care a vazut, la fractura politica de mijloc de veac XX, cand s-au schimbat mentalitatile dar si principiul proprietatii, cum au rezistat ori s-au risipit colectiile de arta. Unele tocmai se infiripau, la preturile derizorii cu care altele erau lichidate pentru subzistenta. Mai apoi, dupa cutremurul din 1977, avand ca pretext protejarea seismica a colectiilor, s-au luat in custodie fortata donatiile concepute pentru spatii private, personalizate. Palatul Romanit, de pe Calea Victoriei nr. 111, va deveni Muzeul Colectiilor de Arta in 1978. Institutie aparuta prin abuz politic, dar intrata astazi in constiinta iubitorilor de arta cu o aura a bunului trai interbelica, Muzeul gazduieste 44 de colectii particulare donate statului roman. Inventarele insumeaza peste 12.000 de piese cu tipologii si areale culturale incantator de diverse, ca frumosul insusi de pe toate continentele. Dupa consolidari indelungate, Muzeul Colectiilor de Arta, aripa Calea Grivitei, repune in circuitul artistic 15 colectii, dintre care unele etalate public pentru prima data, in urma unor donatii recente (de pilda colectia Aznavorian, Stefanescu-Preda, Eugen Taru, Emanoil Anca).
O dragoste care o depaseste pe cea a simturilor singure
La inceputul anului 1947, cand isi dona colectia puterii populare, Krikor Zambaccian formula, in discursul sau de la Ministerul Artelor, explicatia inalta a colectionarismului de opere de arta: "E, in dragostea aceasta a formelor si a culorilor, ceva care depaseste pe cea a simturilor singure, ceva care purifica si ne poarta spre seninatate". Este si una dintre explicatiile de subtila compensare a solicitarilor profesiunii de medic prin apropierea de arta. Iar vocatia umanista, comunicationala a acestei meserii explica, apoi, gestul donatiei publice, foarte frecvent la colectionarii medici. In perioada interbelica, doctorii bucuresteni intrau intr-o eleganta competitie a colectiilor lor de arta. Incepand cu ilustrul profesor Ion Cantacuzino, colectionar de talie eropeana, balneologul Iosif Dona, doctorii C. Ionescu-Mihaesti, I. Siligeanu, Ion Dumitrescu-Popovici, Aurel Garoiu sau Stefan Jianu isi focalizau gustul colectionarismului asupra picturii romanesti.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
