• Leu / EUR4.7619
  • Leu / GBP5.4653
  • Leu / USD4.1988
Ziarul de Duminică

Fiul bucataresei (IV)

Fiul bucataresei (IV)

Capul Serviciului Bande

Pavel Aranici, fiul bucataresei Iuliana, un fel de ilegalista - pentru ca a oferit mancare gratis unor tovarasi in vremea razboiului intr-un mic restaurant de langa Biserica Minoritilor din Cluj, iar apoi, mutata la Sibiu, si-a pus la dispozitie locuinta de langa Podul Mincinosilor pentru "intalniri conspirative" ale comunistilor -, s-a intors de pe front fericit. Mai intai pentru ca scapase cu viata, apoi pentru ca era mai putin nedumerit decat camarazii sai in legatura cu ceea ce vedea in jur. El insusi fusese un mic "ilegalist", carand de la o adresa la alta pachetele al caror continut nu-l stia, citise manifestul lui Marx si ii fusesera prelucrate intr-o pivnita, de cateva ori, directivele Partidului. Chiar daca luptase pe Frontul de Est, nu a facut-o, dupa cum ne asigura in dosarul sau de cadre cativa fosti colegi combatanti, cu tragere de inima; pe deasupra, "s-a comportat civilizat cu populatia sovietica". Ei bine, aceasta secventa "de front" din viata sa scapa oricarui control al istoriei, care aici se strecoara pe partea nevazuta a Lunii. Sau a lumii.
Pavel, fiul bucataresei, primeste imediat, mai ales in urma insistentelor mamei, sarcini pe linie de partid, fiind "promovat in activ, lucrand ca activist la diferite organe judetene si raionale". Peste ani, mai bine zis in zilele noastre, sotia sa Elisabeta isi aminteste, subtiata de batranete si sufocata parca de un fotoliu prea mare pentru trupul ei mic, ca sotul, pe care il asteptase apasata de prezenta tulbure si posesiva a soacrei bucatarese, a fost mai intai trimis ca activist instructor pe linie de propaganda la Cisnadie, unde se pare ca a obtinut rezultate bune - pentru ca acestea (probabil la ele adaugandu-se relatiile mamei cu fostii ilegalisti) l-au recomandat pentru ocuparea unui post mai important. Asa cum o releva datele cu privire la vechimea sa in munca - date consemnate intr-o foaie ingalbenita, intitulata "Fisa de pensie 285 din 12 aprilie 1980", pe care am gasit-o in dosarul de cadre al lui Pavel Aranici de la Intreprinderea de Cabluri si Radiatoare din Brasov, de unde s-a pensionat -, el a fost scos din productie in 14 iunie 1946, pentru a deveni "lucrator cu munca politica" la "judeteana" de partid Sibiu. De aici, gratie bunelor rezultate, din 1 septembrie 1947 ocupa functia de secretar de partid la Tarnaveni. La 1 septembrie 1949, este chemat in activul Comitetului Central al PCR, unde lucreaza la Sectia Organizatorica. Aceasta functionase in subordinea lui Pantiusa Bodnarenko, alias Pintilie Gheorghe, devenit din 1948 directorul general al Securitatii Poporului, si se ocupa de verificarea activistilor de partid.
Practic, Sectia Organizatorica a fost un serviciu intern de supraveghere a obedientei cadrelor de partid fata de Moscova, stiut fiind ca Pintilie Gheorghe era agent al Moscovei, in sarcina caruia cadea cautionarea si supravegherea activitatii liderilor comunisti din Romania. Nu intamplator, multi dintre activistii din subordinea sa au ocupat ulterior functii de conducere in nou-infiintata Securitate. Fiul bucataresei a fost unul dintre ei.
"Chemarea" lui Pavel Aranici la Bucuresti pentru a ocupa o functie atat de importanta, la varsta de 34 de ani, nu poate fi justificata prin pregatirea "profesionala" (avea doar trei clase de scoala de ucenici peste cele obligatorii ale gimnaziului) si nici de activitatea sa in miscarea comunista din ilegalitate, cu o mult mai mica anvergura decat a altor personaje propulsate in elita regimului. Conform spuselor Elisabetei Gall, doamna cufundata din ce in ce mai adanc in fotoliul cald si mare al amintirii, in acei ani "facuse teren", ca instructor de partid al Sectiei Organizatorice a Comitetului Central. Eu cred ca a intervenit din nou mama sa, ilegalista Iuliana. Asa s-a facut ca au primit o locuinta spatioasa pe strada Pictor Negulici, de unde Pavel s-a mutat cu sotia si cu tot cu tovarasa bucatareasa pe Dorobanti, intr-o casa si mai impozanta, care reflecta noua lui pozitie in societate. Pavel Aranici a ajuns apoi, in 1952, prin transfer, de la Comitetul Central al Partidului la Directia Generala a Securitatii Poporului, in inalta functie de director al unui serviciu proaspat infiintat in cadrul Directiei a III-a de Informatii si Contrasabotaj; un serviciu care avea ca atributii "actiuni informative si armate menite sa duca la lichidarea banditilor", adica a grupurilor de rezistenta anticomunista din muntii Romaniei. In fruntea acestui serviciu, Pavel, fiul bucataresei, a creat "comandouri specializate in combaterea luptatorilor din munti, din care faceau parte strategi, tacticieni, psihologi si practicieni ai ofensivei concrete".
In fruntea acestor grupe de lucru cu atributii foarte clar definite prin chiar titulatura de "Serviciul Bande" - din care faceau parte, pe langa ofiteri de securitate, comandanti ai dispozitivelor din teritoriu ale Securitatii si compartimente specializate din Militie - ajunge deci el, Pavel Aranici, fiul bucataresei, care primeste, odata cu functia, gradul de locotenent-colonel si un salariu realmente substantial: 55.000 de lei pe luna net, ceea ce reprezenta circa 12 salarii medii pe economie la acel timp. Banilor li se adauga alimente gratuite lunar, in cuantum de 800 de lei, lemne gratuite in valoare de 3.000 de lei pentru lunile de iarna, ca si cazarmament gratuit (inclusiv ciorapi, chiloti, izmene, batiste si prosoape, ca sa nu mai vorbim de uniforme, cizme, portharturi, mantale si alte asemenea). Iesise din mizeria ilegalitatii si intrase in clondirul de clestar al puterii. Cu izmene curate si noi si cu camasa apretata zilnic de sotie, sub privirea apasatoare a soacrei.

Principalele valute BNR - joi, 13:35
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7619
Diferență: 0,1262
Ieri: 4.7559
Azi: 4.1988
Diferență: 0,1121
Ieri: 4.1941
Azi: 5.4653
Diferență: -0,2591
Ieri: 5.4795
Azi: 4.1953
Diferență: 0,2054
Ieri: 4.1867