Multaşteptata vizită la Bucureşti a scriitoarei Herta Müller,câştigătoarea Premiului Nobel pentru literatură în anul 2009, vadeveni realitate în intervalul 27-28 septembrie. Luni, 27, ora18.30, la Ateneul Român, scriitoarea va intra în dialog cu GabrielLiiceanu şi va susţine o lectură publică, iar marţi, 28, ora 17.00,la Librăria Humanitas Kreţulescu, va participa la lansarea serieide autor "Herta Müller" şi va oferi autografe.
În seria de autor care îi poartă numele, urmează să fie lansatevolumele "Călătorie într-un picior" şi "Leagănulrespiraţiei".
Publicat în 1989, "Călătorie într-un picior" este primul romanscris de Herta Müller după ce a părăsit România.
Irene, protagonista de 35 de ani a acestui roman, îl cunoaşte lamare pe Franz, un tânăr turist german, pe care îl găseşte beatîntr-o cârciumă şi îl ajută să ajungă la hotel. Aşteptându-şiactele pentru emigrare, Irene stabileşte împreună cu Franz să serevadă amândoi în Germania, după ce ea va fi părăsit "cealaltăţară". La aeroport nu-l va întâlni însă pe Franz, ci pe un prietenal acestuia, Stefan. După mutarea în Berlinul de Vest, prin Stefanîl cunoaşte pe Thomas, un şomer homosexual cu care reuşeşte săcomunice. Serpentinele amoroase, anxietatea generată deconfruntarea cu birocraţia hărţuitoare pentru imigranţi, analizalucidă a vieţii de pe străzile metropolei şi dorul de ţara deorigine atent ţinut sub control sunt descrise într-o proză concisă,minimalistă, dar cu "o comoară de imagini de neuitat" ("PublishersWeekly"). "O carte superbă. Conştiinţa cea mai intimă a Irenei - încare politicul a devenit cu totul personal - este magnific redatăîn aceste pagini" ("The New York Times Book Review").
"Leagănul respiraţiei" focalizează asupra României anului 1945: alDoilea Război Mondial tocmai a luat sfârşit, iar minoritateagermană este livrată aparatului de represiune sovietic.Adolescentul Leo Auberg cade victimă, alături de zecile de mii deconaţionali, deportărilor în lagărele de muncă din UniuneaSovietică. În recluziune, întregul univers se restrânge lagesturile şi obiectele simple, la foamea de zi cu zi, laprieteniile pe muchie de cuţit. A-ţi păstra umanitatea în astfel decondiţii înseamnă a te investi sufleteşte în relaţia cu obiectelebanale. O lopată de încărcat cărbuni poate deveni hrană pentrusuflet şi minte. La fel, leagănul respiraţiei, reglând cadenţacorectă a unei existenţe greu de imaginat - mărturie de ointensitate cutremurătoare a unei drame istorice mult timpignorate. După lungi discuţii cu poetul Oskar Pastior (1927-2006)şi cu alţi supravieţuitori ai lagărelor sovietice, Herta Müller aadunat materia epică pe care a contopit-o în acest mare romanapărut la Carl Hanser Verlag în vara lui 2009, cu doar câteva luniînainte de a i se acorda Premiul Nobel. "Leagănul respiraţiei" estepublicat în 45 de ţări.
Viaţa, cărţile, premiile
Originară din România, Herta Müller s-a născut la 17 august 1953 însatul Niţchidorf. După absolvirea studiilor de filologie germană şiromână, lucrează pentru scurt timp ca traducătoare într-o fabricădin Timişoara, de unde este concediată din cauza refuzului de acolabora cu Securitatea. În 1982 debutează cu volumul de povestiri"Niederungen" ("Ţinuturile joase"), masiv cenzurat, a căruiversiune originală avea să apară în Germania în 1984. Ameninţareadin partea Securităţii continuă, obligând-o pe Herta Müller săemigreze în RFG în 1987. Publică romane: "Der Mensch ist ein großerFasan auf der Welt" ("Omul e un mare fazan pe lume", 1986),"Reisende auf einem Bein" ("Călătorie într-un picior", 1989), "Încăde pe atunci vulpea era vânătorul" ("Der Fuchs war damals schon derJäger", 1992; Humanitas Fiction, 2009), "Animalul inimii"("Herztier", 1994), "Leagănul respiraţiei" ("Atemschaukel", 2009;Humanitas Fiction, 2010), volume de eseuri, între care "Hunger undSeide" ("Foame şi mătase", 1995), "Der König verneigt sich undtötet" ("Regele se înclină şi ucide", 2003), volume de povestiri,precum şi volume de poezie. Este laureată a numeroase premiiimportante, printre care Premiul Kleist (1994), Premiul europeanpentru literatură Aristeion (1995), Premiul IMPAC Dublin (1998),Premiul pentru literatură al Fundaţiei Konrad Adenauer (2005).Academia Suedeză îi atribuie în 2009 Premiul Nobel pentruliteratură.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
