"Ultimul Cato" de Matilde Asensi ne-a revelat, în sfârşit, oscriitoare fascinantă prin romanul ei publicat în 2001 înainteafaimosului "Cod..." al lui Dan Brown şi incomparabil superioracestuia. Thriller esoteric şi erudit, romanul oferă o povesteieşită din comun ce începe la Vatican, în Arhiva Secretă (undealtundeva ar fi putut începe?): un etiopian mort într-un accidentde avion provoacă o anchetă a Bisericii, pentru că are tatuate pecorp şapte cruci şi şapte litere greceşti, iar într-o casetăpăstrează bucăţi din relicva cea mai preţioasă a creştinilor -Sfânta Cruce.
Ancheta reuneşte trei specialişti din domenii diferite: soraOttavia Salina, specialistă în paleografie, un căpitan din GardaElveţiană şi un arheolog egiptean. Ei încep periplul ce presupuneaventură şi cunoaştere, istorie şi mistere, probe iniţiatice şipericole mortale ce îi duc în şapte oraşe simbolizând şapte păcatecapitale: Roma - trufia, Ravenna - invidia, Ierusalim - mânia,Atena -lenea, Constantinopol - avariţia, Alexandria - lăcomia şiAntiohia - desfrâul.
Şi astfel în călătoria lor se împletesc poveşti felurite: eidescoperă Frăţia Păzitorilor Crucii împlinindu-şi misiunea de-alungul secolelor, cu toate secretele păstrate intacte; legăturileFrăţiei cu biografia lui Dante şi mai ales cheia pe care o dauterţinele din "Purgatoriul". Iar împlinirea misiunii încredinţatede Sfântul Părinte îi acaparează şi le cere să dovedească nu doarinteligenţă şi subtilitate, ci şi voinţă şi ambiţie, rezistenţăfizică şi psihică, energie şi inventivitate, răbdare şiabilitate.
Călătoria făcută în trei şi încercările prin care trec împreunăse dovedeşte o experienţă de cunoaştere şi de autocunoaştere.Ottavia află lucruri nebănuite despre familia ei, despre dorinţeleei adevărate, căpitanul îşi dezvăluie pe rând trecutul şi pasiunilesurprinzătoare, cum ar fi studiul literaturii italiene şi interesulpentru "Divina Comedie", Farag Boswell îşi acceptă destinul care îlîndepărtează de tot ceea ce îi era familiar. Toţi trei se schimbăpe parcursul călătoriei şi cititorul se bucură de o cascadă asurprizelor în finalul romanului.
Ca thriller erudit, "Ultimul Cato" îşi ţine cititorul cusufletul la gură până la ultimele pagini, îmbogăţindu-l cu "porţiide secrete" pe care manualele şcoalare, tratatele academice saumarile enciclopedii le ignoră sau le eludează: istoria descopeririiSfintei Cruci de către Elena, mama lui Constantin cel Mare,mormântul ultimului împărat al Bizanţului, cheile de lectură ale"Purgatoriului" . Astfel, lectorul poate intra în labirintulrăsfirat prin câteva ţări şi civilizaţii, se familiarizează cu douădiscipline pe care civilizaţia modernă le-a uitat şi pierdut:istoria sacră şi geografia sacră, accesibile doar prin codurisimbologice.
Matilde Asensi nu a avut parte de promovarea eficientă de cares-a bucurat şi a profitat Dan Brown, dar romanul ei are mai multădensitate şi o documentare cel puţin tot atât de solidă.Scriitoarea afirma într-un interviu (fragmentele sunt plasate pesite-ul Editurii Humanitas fiction): "Istoria Bisericii esteînţesată cu sute de mistere fascinante, iar poveştile pe care lespun eu sunt adevărate... N-aş îndrăzni să inventez ceva. Tot cescriu este mai întâi verificat în cărţi, articole din presă şi aşamai departe."
Să privim altfel lucrurile: "Codul lui da Vinci" a pregătitcititorul român ca să poată înţelege şi gusta "Ultimul Cato", romannet superior prin erudiţie şi rafinament. Şi să aştepte cu frisontraducerea următorului roman aflat în planul editurii Humanitasfiction, "Împărăţia de sub cer" ("Todo Bajo el cielo", 2006,ale cărui mistere se desluşesc printr-o călătorie în China...),poate şi a celorlalte ("El salón de ámbar", 1999; "Iacobus", 2000;"El origen Perdido", 2003; "Peregrinatio", 2004; "Tierra firm"e,2007) sau chiar a ultimului apărut, în 2010, "Venganza en Sevilla",ce urcă vertiginos în topurile vânzărilor.
Matilde Asensi, "Ultimul Cato", traducere deDragos Cojocaru şi Alina Ţiţei, Editura Humanitas fiction, 480 pag,2009
ELISABETA LĂSCONI, eseist şi critic literar.Absolventă a filologiei bucureştene (1980), doctorat susţinut în1998 cu o teză despre Sorin Titel, publicată în două cărţi("Oglinda lucioasă, oglinda aburită", Ed. Amarcord, 2000; "SorinTitel, Ciclul bănăţean", Ed. Univers, 2000).
Colaborări la revistele Adevărul literar şi artistic, CaieteCritice, Cultura, România literară, Viaţa Românească.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
