Până în decembrie 1989 exista un embargou asupra documentelorprivind începuturile mişcării comuniste din România, mai alesasupra acelora care ar fi putut umbri imaginea patriotică şirevoluţionară. Cercetările dedicate începuturilor PartiduluiComunist sunt puţine, documentaţia e lacunară. În anii 1991-1992 şi1994, o echipă de istorici şi arhivişti români a avut ocazia săfacă cercetări în Arhiva Kominternului şi Kominformului, aflată laCentrul Rus pentru păstrarea şi studierea documentelor istorieirecente din Moscova. Au depistat şi microfilmat un numărconsiderabil de documente referitoare la comuniştii, mişcareacomunistă şi Partidul Comunist din România. Acest materialdocumentar încă n-a fost publicat sistematic.
Abia în 2001 a apărut, sub egida Arhivelor Naţionale aleRomâniei, un volum de documente extrase din arhiva Kominternului -intitulat "Copilăria comunismului românesc în arhiva Cominternului"şi coordonat de A. Tudor-Pavelescu - dar din perioada 1919-1924 aufost selectate pentru acel volum doar 19 documente.
De aceea, apariţia la Editura Enciclopedică a acestui masiv tom"Sub steag străin"*, semnat de Costin Feneşan, estede salutat şi va fi extrem de utilă cercetărilor viitoare. Volumulelaborat de Costin Feneşan cuprinde 246 de documente din anii dedebut al mişcării comuniste din România, care se referă laalăturarea socialiştilor de stânga la Revoluţia bolşevică din 1917,la frământările legate de afilierea Partidului Socialist dinRomânia la Komintern, în 1920, la transformarea acestuia în partidcomunist, secţie a Kominternului, la activitatea îndreptatăîmpotriva intereselor naţionale ale României, la dependenţa totalăfaţă de diktatul Comitetului Executiv al Kominternului, exercitatprin Federaţia Comunistă Balcanică.
Ce reiese din documente? Partidul Comunist din România se aflaîn pragul disoluţiei încă din primi ani de existenţă. A avut oimportanţă secundară pentru conducerea Kominternului şi era mai micşi mai sărac decât partidele "frăţeşti" din Bulgaria, Ungaria,Iugoslavia şi Cehoslovacia. În multe cazuri, conducereaKominternului prefera să nu-i transmită ordinele în mod direct -deşi partidul avea un reprezentant pe lângă Comitetul Executiv -,ci prin intermediul Federaţiei Comuniste Balcanice. Documentele maiarată o lipsă de coeziune internă şi faptul că o bună parte dintrelideri nu au provenit din rândurile muncitorimii, ci din rândurilecelor cu studii universitare sau măcar cu instruire postliceală.Dar peste toate se demonstrează că, prin activitatea pusă în slujbarevoluţiei mondiale, în realitate a Rusiei Sovietice, comuniştii şiPartidul Comunist din România erau nişte mercenari sub steagstrăin.
Volumul cuprinde un substanţial cuvânt înainte al autorului carepune cititorul în temă, o cronologie a anilor 1917-1924 foartedetaliată şi utilă, un dicţionar bibliografic cu informaţiipreţioase despre personajele în discuţie, multe dintre ele absolutnecunoscute publicului larg, o notă asupra ediţiei, o listă adocumentelor, documentele ca atare, unele în alte limbi decâtromâna, şi un număr de imagini. Ţinem să precizăm şi noi - odată cuautorul - că redactarea unei majorităţi a documentelor în limbagermană se explică prin aceea că la al II-lea congres al Komintern,din 1920, s-a hotărât adoptarea limbii germane ca limbă oficială aInternaţionalei a III-a. Pentru a înlesni comunicarea la nivelulKomintern, documentele erau traduse din limba în care fuseserăredactate iniţial în limba germană. Pe vremea aceea, limba rusă eracunoscută de foarte puţini membri neruşi ai organismelor din primiiani de activitate a Komintern şi de conducerile partidelorcomuniste componente.
În volumul de faţă se publică după microfilm documente păstrateîn trei fonduri de maximă importanţă pentru istoria comuniştilor şia Partidului Comunist din România. Pentru perioada de timp şi temaavută în vedere, precizează autorul, mai sunt de mare interes alteşapte fonduri, din care au fost microfilmate doar puţine documente.Nu s-au găsit resursele necesare pentru a o face, cum nu s-au găsitnici pentru proiectul internaţional de digitalizare a inventarelorArhivei Kominternului, proiect la care urmau să participe Rusia,Germania, Elveţia, SUA şi Ungaria, iniţiat în 1998-1999.
Imaginea de pe copertă:
Participanţii la cea de-a doua Conferinţă Socialistă Balcanică(Bucureşti, 6-8 iulie 1915). Şezând: Ecaterina Arbore-Ralli (a douadin stânga), Constantin Dobrogeanu-Gherea (al treilea din stânga),Cristian Rakovski (al doilea din dreapta), Vasil Lolarov (primuldin dreapta). În picioare: Alecu Constantinescu (al treilea dinstânga), Gheorghe Cristescu (al patrulea din dreapta), GheorghiDimitrov (al treilea din dreapta).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
